După România, alți 3.000 de soldați SUA pleacă din Europa de Est, până și prietenul lui Trump, Viktor Orban, rămâne fără o parte din trupele americane

Reducerea efectivelor SUA din România este doar prima etapă a unei ajustări mai ample pe flancul estic al NATO. Potrivit informațiilor transmise aliaților și relatate de presa internațională, Washingtonul pregătește retragerea a încă aproximativ 3.000 de militari din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, mișcare anticipată să înceapă de la jumătatea lunii decembrie. Deși semnalele politice sunt puternice, oficiali citați în documente diplomatice descriu măsura drept „marginală” la nivel militar, notează Kyiv Post.

Ce se schimbă concret pe flancul estic

Surse apropiate discuțiilor cu partenerii europeni afirmă că planul pentru România a reprezentat doar faza întâi, urmând reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Mesajul transmis capitalelelor europene vorbește despre o ajustare graduală, corelată cu încheierea rotațiilor actuale și posibil extinsă în cursul anului viitor. Contextul invocat: armatele terestre europene sunt mai bine pregătite decât în trecut, ceea ce permite o repoziționare „moderată” a prezenței americane.

Pentru a tempera îngrijorările, oficialii americani au subliniat că prezența în Polonia și în statele baltice rămâne neschimbată. Aceștia au evidențiat cheltuielile consistente pentru apărare ale acestor state și cooperarea operațională cu forțele SUA, reafirmând angajamentul față de NATO și misiunea de descurajare pe cea mai expusă frontieră a alianței.

Val politic la Washington și semnalul pentru Moscova

Anunțul a declanșat reacții critice bipartizane în Congresul SUA. Congressmanul Mike Turner a avertizat că reducerea efectivelor în România vine într-un moment al agresiunii continue a Rusiei, invocând și incursiunile aeriene ale Moscovei în spațiile țărilor de pe flancul estic. La rândul ei, senatoarea Jeanne Shaheen a numit mișcarea „profund eronată”, subliniind că România este „un aliat model” care alocă 5% din PIB pentru apărare și găzduiește trupe americane.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Criticii văd în această ajustare un semnal greșit către Kremlin, într-un moment în care dezinformarea, testarea apărării aeriene și presiunea asupra Ucrainei rămân ridicate. Susținătorii măsurii o privesc, în schimb, ca pe un recalibraj birocratic, adaptat la realități operaționale și la creșterea capacităților europene.

Reduceri „marginale” sau un început de retragere?

Diplomatul american Daniel Fried, unul dintre arhitecții politicii SUA în Europa de Est după Războiul Rece, a caracterizat mișcarea drept un „compromis birocratic”, nu o retragere strategică majoră. În viziunea sa, efectul militar este limitat, însă semnalul politic este negativ. Dacă pachetul de măsuri se dovedește preponderent simbolic, impactul asupra balanței de forțe va fi redus, dar percepția aliată rămâne sensibilă.

În plan practic, reducerea cu aproximativ 3.000 de militari în patru state nu ar trebui să schimbe decisiv postura NATO în regiune, mai ales în contextul menținerii prezenței din Polonia și statele baltice. Totuși, momentul și formularea mesajului, coroborate cu dezbaterea internă de la Washington privind dislocarea globală a forțelor, amplifică întrebările despre consistența pe termen lung a angajamentului american în Europa de Est.

vezi și: Donald Trump explică retragerea de trupe din România: „Nu este foarte importantă”

Ce urmează

Implementarea este așteptată să înceapă în a doua parte a lunii decembrie, odată cu rotațiile planificate. Aliații au fost informați că ajustările ar putea continua în 2026, în funcție de evaluările operaționale și de calendarul misiunilor. Pentru capitalele de pe flancul estic, miza rămâne dublă: păstrarea descurajării credibile la adresa Rusiei și obținerea unui calendar clar, previzibil, care să limiteze costurile politice ale incertitudinii.