Dreptul fraţilor la moştenire când defunctul nu are copii. Ce spune Codul Civil
Atunci când o persoană decedează fără a avea copii sau alți descendenți direcți, moștenirea sa se împarte între rudele apropiate, conform regulilor stabilite de Codul Civil. În această situație, frații și surorile defunctului pot avea un rol esențial în succesiune, dar drepturile lor depind de existența altor moștenitori din clasele legale.
Codul Civil împarte moștenitorii legali în patru clase, stabilind ordinea în care aceștia pot moșteni. Frații și surorile fac parte din clasa a doua de moștenitori, alături de părinții defunctului. Această clasă vine la moștenire doar dacă persoana decedată nu are descendenți, adică nu are copii, nepoți sau strănepoți.
Cum se împarte moștenirea între frați și părinți
Conform articolului 964 din Codul Civil, dacă defunctul nu are descendenți, moștenirea se împarte între părinți și frați în proporții clare:
- fiecare părinte primește un sfert din avere,
- iar frații și surorile împart restul de jumătate între ei, în mod egal.
Dacă doar unul dintre părinți mai este în viață, acesta primește o treime din moștenire, iar frații își împart celelalte două treimi. În cazul în care ambii părinți sunt decedați, întreaga moștenire se împarte în mod egal între frați și surori, indiferent dacă sunt din aceeași căsătorie sau din căsătorii diferite. Codul Civil prevede totuși o nuanță importantă: frații vitregi (care au doar un părinte comun) primesc jumătate din partea care ar reveni unui frate deplin.
Ce se întâmplă dacă nu există părinți și nici frați în viață
Dacă nici părinții și nici frații nu mai trăiesc, drepturile de moștenire pot fi preluate de nepoții de frate sau de soră, care vin în locul părintelui lor decedat. Acest principiu, numit „reprezentare succesorală”, este reglementat de articolul 965 din Codul Civil, și asigură transmiterea drepturilor moștenitorilor din linia colaterală.
În lipsa totală a moștenitorilor din clasa a doua, moștenirea trece la clasa a treia (unchi, mătuși) sau, în final, la stat, dacă nu există nicio rudă eligibilă.
Astfel, frații au un drept clar și bine definit asupra moștenirii atunci când defunctul nu are copii. Totuși, cuantumul părții care le revine depinde de existența părinților și de gradul de rudenie dintre frați. Pentru a evita conflictele și interpretările greșite, specialiștii recomandă întotdeauna întocmirea unui testament clar și consultarea unui notar în cazurile de succesiune.