Descoperirea care ar putea schimba totul în ceea ce privește cancerul, conform oamenilor de știință. Ce sunt buclele de ADN din cavitatea bucală, cum ajută cercetările medicale

Noi structuri genetice identificate în bacteriile din gură, denumite „Inocles”, ar putea influența sănătatea orală și riscul de apariție a unor tipuri de cancer.

Un studiu recent realizat de Universitatea din Tokyo a scos la iveală o descoperire surprinzătoare: bucle mari de ADN, aflate în bacteriile din cavitatea bucală, ar putea avea un rol benefic pentru organism.

Aceste structuri, botezate „Inocles”, reprezintă un tip nou de elemente genetice extrachromozomale, asemănătoare plasmidelor, dar mult mai mari, se arată în studiul publicat în Nature Communications.

Cum funcționează „Inocles” și de ce sunt importante

Inocles au fost identificate în bacteriile din genul Streptococcus, unele dintre cele mai comune microorganisme din microbiomul oral.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Potrivit microbiologului Yuya Kiguchi, aceste bucle de ADN funcționează asemenea unor „kituri de supraviețuire” suplimentare, ajutând bacteriile să se adapteze la mediul biologic complex din gură.

Analiza s-a bazat pe probe de salivă prelevate de la 56 de voluntari, iar ulterior au fost verificate 476 de probe suplimentare pentru a înțelege răspândirea fenomenului. Rezultatele arată că aproximativ trei sferturi dintre oameni ar putea purta aceste structuri genetice.

Dimensiunea lor neobișnuit de mare, în jur de 350.000 de perechi de baze, le diferențiază de plasmidele clasice, care au de regulă doar câteva zeci de mii de perechi. Această mărime le conferă gene cu roluri variate, inclusiv rezistență la stres oxidativ, repararea ADN-ului sau mecanisme de adaptare la stresul celular.

Posibilă legătură cu protecția împotriva cancerului

Un aspect remarcabil al studiului este corelația dintre numărul redus de Inocles și prezența cancerului de cap și gât.

Persoanele diagnosticate cu aceste afecțiuni prezentau mult mai puține bucle ADN în cavitatea bucală, ceea ce sugerează că ele ar putea avea un efect protector.

Totuși, cercetătorii avertizează că nu se știe încă dacă Inocles reduc riscul de cancer sau dacă, dimpotrivă, cancerul influențează numărul acestor elemente.

Pentru a înțelege mai bine rolul lor, echipa de la Tokyo a dezvoltat o metodă specială de secvențiere, numită preNuc, care elimină ADN-ul uman din probe și permite o analiză mai clară a materialului genetic bacterian.

„Este ca și cum ai găsi o carte cu note suplimentare atașate și abia acum începem să le citim pentru a descoperi ce înseamnă”, a explicat Kiguchi.

În perioada următoare, oamenii de știință intenționează să investigheze dacă aceste structuri pot fi transmise între indivizi și ce efecte concrete pot avea asupra sănătății orale și a sistemului imunitar.