Dalai Lama, simbol al budismului tibetan și al mișcării pentru autonomie, anunță că succesorul său nu va fi ales de China. Beijingul răspunde: „Noi decidem”

În timp ce împlinește 90 de ani, liderul spiritual al budismului tibetan, Dalai Lama, provoacă din nou autoritățile de la Beijing, reafirmând că succesorul său nu va fi desemnat de guvernul chinez. Declarația a fost făcută în cadrul unei ceremonii religioase în McLeod Ganj, nordul Indiei, unde Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, trăiește în exil din 1959. Mesajul său este clar: instituția Dalai Lama va continua, dar alegerea viitorului său avatar aparține în întregime comunității religioase tibetane, nu statului chinez.

În replică, China a reafirmat cu fermitate că are „autoritatea exclusivă” de a recunoaște noua reîncarnare a liderului spiritual. Răspunsul oficial a venit prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, care a subliniat că procesul de identificare a succesorului trebuie să se desfășoare „în conformitate cu legile naționale” și cu „ritualurile religioase din China”.

Un conflict religios cu miză geopolitică

Pentru lumea budistă tibetană, alegerea unui nou Dalai Lama nu este un act simbolic, ci un proces religios sacru, prin care sufletul liderului decedat se reîncarnează într-un copil născut după moartea sa. Conform tradiției, acest copil este identificat de călugării tibetani prin semne și teste spirituale, iar procesul este ghidat de Ganden Phodrang — biroul istoric al Dalai Lama.

Însă pentru Partidul Comunist Chinez, acest proces are o importanță strategică. Beijingul vrea să evite o nouă generație de lideri spirituali tibetani care ar putea încuraja autonomia sau chiar independența Tibetului. Autoritățile comuniste susțin că au fondat o „instituție legală” care are dreptul de a recunoaște oficial viitorul Dalai Lama. Scopul implicit este clar: un Dalai Lama „loial” Beijingului ar anula influența disidenței religioase și ar pacifica simbolic regiunea Tibet, aflată sub control chinez din 1951.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Dalai Lama este unul dintre cei mai proeminenți lideri spirituali și religioși din lume. (Foto: Profimedia)

Riscul unei rupturi fără precedent: doi Dalai Lama

Declarațiile recente redeschid un scenariu îngrijorător: acela al unei duble succesiuni. În viitor, am putea asista la apariția a doi Dalai Lama: unul recunoscut de comunitatea budistă tibetană din exil și de susținătorii săi internaționali, și unul desemnat de Beijing, dar considerat ilegitim de majoritatea tibetanilor.

Dalai Lama a avertizat deja că reîncarnarea sa ar putea avea loc „în lumea liberă”, posibil chiar în India, acolo unde trăiește în exil de peste șase decenii, după ce a fugit din Tibet în urma reprimării sângeroase a unei revolte de către armata lui Mao Zedong, în 1959. „Nimeni altcineva nu are autoritatea de a interveni în acest proces”, a declarat el, adăugând că succesiunea va fi coordonată exclusiv de Ganden Phodrang.

În același timp, Beijingul susține că procesul trebuie să urmeze „principiile căutării interne în China” și că orice altă procedură nu va avea validitate legală. Este un impas care prefigurează o criză religioasă și diplomatică fără precedent.

O luptă simbolică pentru sufletul Tibetului

Dincolo de aspectul religios, disputa privind succesiunea Dalai Lama este una profund politică. Pentru Tibetanii din exil și milioanele de credincioși din lume, Dalai Lama este un simbol al păcii, al non-violenței și al rezistenței culturale în fața unui regim autoritar. Premiat cu Nobelul pentru Pace în 1989, Tenzin Gyatso a refuzat mereu calea confruntării armate și a pledat pentru o autonomie reală a Tibetului în cadrul Chinei, nu pentru independență completă.

Pentru China, însă, orice referire la o identitate tibetană separată este percepută ca o amenințare la adresa unității naționale. De aceea, Beijingul investește masiv în propaganda religioasă și în promovarea unei versiuni „oficiale” a budismului tibetan, subordonată Partidului.

În acest context tensionat, alegerea viitorului Dalai Lama devine mai mult decât un ritual religios: este o bătălie pentru controlul asupra memoriei, identității și viitorului spiritual al unei întregi culturi.