Bijuteriile furate de la Luvru, de peste 15 ori mai valoroase decât Coiful Dacic de la Coțofenești. Cum continuă căutările în Franța

Patrimoniile naționale sunt, pentru fiecare popor, de neprețuit. Totuși, în lumea reală a asigurărilor și a împrumuturilor între muzee, chiar și comorile primesc o etichetă de preț, nu pentru a le reduce valoarea simbolică, ci pentru a permite protecția și circulația lor. Din acest motiv, comparațiile financiare ne ajută să înțelegem scara unui furt precum cel de la Luvru: nu punem în balanță istoria, ci sumele pe care instituțiile sunt obligate să le declare. În continuare punem în context jaful din Paris, arătăm cum avansează căutările și explicăm de ce bijuteriile furate sunt evaluate la peste 15 ori valoarea de asigurare a coifului dacic de la Coțofenești, precum și ce presupune un asemenea șoc pentru cel mai faimos muzeu al lumii.

Ce știm despre jaful de la Luvru

Bijuteriile sustrase în plină zi din Muzeul Luvru sunt evaluate la circa 88 de milioane de euro (aprox. 102 milioane de dolari), potrivit parchetului din Paris. Estimarea a fost făcută pe baza evaluării curatorului, iar ancheta mobilizează aproximativ o sută de investigatori. Hoții au pătruns în Galeria Apollo printr-o fereastră, folosind o nacelă, au spart două vitrine de înaltă securitate și au dispărut în câteva minute, cu un set de piese regale din secolul al XIX-lea, între care diademe și coliere legate de familiile imperiale și regale ale Franței. Autoritățile subliniază că, dincolo de pierderea financiară, paguba istorică este imensă. Până acum, o parte dintre piese rămân de negăsit, iar poliția examinează vehiculele folosite la fugă și imaginile de supraveghere pentru urme care să ducă la autori.

Procurorul Laure Beccuau a avertizat că, dacă bunurile sunt demontate sau topite pentru valorificare rapidă, șansele de recuperare scad dramatic, dar și randamentul financiar al hoților scade: piesele istorice sunt aproape imposibil de vândut în forma originală, iar metalele și pietrele, odată separate, nu mai ating aceeași valoare. Muzeul și Ministerul Culturii au deschis, în paralel, o verificare administrativă a măsurilor de securitate, în condițiile în care opinia publică a acuzat breșe în protecția unuia dintre cele mai vizitate muzee ale lumii, notează AP News.

Diadema cu perle a împărătesei Eugénie, expusă în Galeria Apollo a Muzeului Luvru din Paris. Galeria a fost recent ținta unui jaf de bijuterii istorice. (Foto: Maeva Destombes/Hans Lucas/AFP)

Comparația care pune totul în perspectivă

Pentru publicul din România, ordinea de mărime a jafului de la Luvru devine mai clară prin raportare la furtul de la Drents Museum (Assen, Olanda), din ianuarie 2025, când au dispărut dintr-o expoziție pe împrumut Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Polițele de asigurare au fost achitate integral: 5,7 milioane de euro pentru cele patru piese, sumă transferată către Muzeul Național de Istorie a României. Prin comparație, evaluarea de 88 de milioane de euro pentru bijuteriile furate din Luvru este de peste 15 ori mai mare (88.000.000 € / 5.700.000 € ≈ 15,44).

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Furtul din Olanda a fost unul violent (cu explozivi), a declanșat o criză publică și politică la București și a stârnit temeri că artefactele ar putea fi topite. În lunile următoare au apărut indicii că piesele nu ar fi fost distruse, însă autoritățile nu au anunțat recuperări. Cazul rămâne deschis și arată cât de greu se restituie astfel de bunuri odată intrate pe filiere criminale.

Coiful dacic de la Coțofenești, furat din Drents Museum (Olanda), face parte din tezaurul și patrimoniul cultural românesc. (Foto: MNIR)

Cum avansează investigația din Paris

În ancheta Luvru, pistele sunt încă fragile, dar se strânge un corpus de probe: vehiculele abandonate, posibile urme biologice și traseele de fugă cartografiate pe baza camerelor de supraveghere. O parte a galeriei rămâne închisă publicului, iar muzeul se redeschide etapizat. Experții în recuperarea operelor de artă atrag atenția că, dacă obiectivul rețelei este să transforme rapid marfa în bani, cel mai probabil va încerca demontarea pieselor în componente (metale prețioase și pietre), ceea ce face aproape imposibilă reconstituirea lor ulterioară. De aceea, autoritățile transmit semnale publice, inclusiv către hoți sau potențiali intermediari, pentru a descuraja distrugerea și a facilita o negociere de recuperare, crie CNN.

Polițiști francezi cercetează liftul de mobilă folosit de hoți pentru a ajunge la fereastra prin care au pătruns în Muzeul Luvru, la Paris. (Foto: Dimitar Dilkoff/AFP/Getty Images/Profimedia)

Miza culturală și lecțiile de securitate

Ambele cazuri scot în evidență aceeași tensiune: obiecte cu valoare istorică incalculabilă sunt totuși obligate de normative și împrumuturi internaționale să aibă o valoare asigurată, ceea ce devine o „țintă” pentru crima organizată. În plus, tehnicile de intrare rapidă și ieșire în câteva minute pun presiune pe standardele de securitate ale muzeelor, oricât de mari ar fi acestea. Dincolo de sumele vehiculate, pierderea reală – dacă piesele sunt mutilate sau distruse – ar fi ireparabilă.

Vezi și: Propunere controversată din partea șefului Telegram, după furtul bijuteriilor de la Luvru. Ce ofertă a făcut Pavel Durov, cum intenționează să dea o lovitură Franței

Pentru moment, Parisul mizează pe investigație tehnică și cooperare internațională. Iar comparația cu precedentul din Olanda reamintește cât de lung poate fi drumul de la un jaf spectaculos până la o eventuală recuperare a patrimoniului – atunci când ea mai este posibilă.