Cum a ajuns România colonie rusească. Soarta țării, mâzgălita pe un șervețel de Churchill la o vodcă cu Stalin

În culisele istoriei moderne, soarta multor națiuni a fost decisă nu prin bătălii crâncene sau negocieri formale, ci prin înțelegeri tacite, adesea înconjurate de un val de mister. Un astfel de moment, încărcat de consecințe dramatice pentru Europa de Est și, în mod particular, pentru România, a avut loc în culmile celui de-al Doilea Război Mondial, când doi dintre cei mai puternici lideri ai vremii, Winston Churchill și Iosif Stalin, au trasat noi frontiere ale influenței în cadrul unei întâlniri ce a rămas în istorie drept simbolul realpolitik-ului.

În octombrie 1944, într-o Moscovă încă marcată de război, Churchill a călătorit pentru a se întâlni cu Stalin, într-un moment când alianța dintre puterile occidentale și Uniunea Sovietică începea să arate primele semne de tensiune. Scopul acestei întâlniri era să se asigure că, odată cu încheierea conflictului, interesele și sferele de influență ale celor două superputeri vor fi clar definite, evitându-se astfel un potențial conflict.

Citește și: Românul care s-a aruncat în genunchi si i-a sărutat picioarele „tătucului” de la Moscova. Petru Groza, o istorie de groază a României sub comuniști

Iosif Stalin alături de Winston Churchill

Acordul pe un șervețel, România cap de listă

Legendele istoriei susțin că, într-un gest neobișnuit, Churchill a schițat pe un șervețel procentele de influență pe care Uniunea Sovietică și puterile occidentale urmau să le aibă asupra unor state din Europa de Est. România, alături de Bulgaria, Ungaria, Iugoslavia și Grecia, se afla printre țările menționate în această înțelegere neoficială. Se spune că Churchill a propus ca Uniunea Sovietică să aibă un procent majoritar de influență în România și Bulgaria, în timp ce Grecia urma să fie sub influență britanică, Ungaria și Iugoslavia urmând să fie împărțite mai echilibrat.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

Această înțelegere, deși informală și neoficializată prin tratate internaționale la acel moment, a avut implicații profunde pentru România. În urma ei, Uniunea Sovietică și-a consolidat prezența militară și politică în România, transformând treptat țara într-un satelit al blocului sovietic. Acest lucru a marcat începutul unei perioade de aproximativ patru decenii de regim comunist, caracterizată prin represiune, cenzură și o politică externă dictată de la Moscova.

Citește și: „Moartea unui om este o tragedie. Moartea a milioane reprezintă o statistică“ – Rusia a pierdut 300.000 de soldați, mii de tancuri, sute de avioane și elicoptere

Acordul Churchill-Stalin de procentaj (9 octombrie 1944)

Conferinţa Miniştrilor de Externe din octombrie 1943

Conferința Miniștrilor de Externe din octombrie 1943, cunoscută și sub numele de Conferința de la Moscova, a fost un eveniment important în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a reunit miniștrii de externe din Uniunea Sovietică, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii. Această întâlnire a avut loc între 18 și 30 octombrie 1943 și a fost gazduită de guvernul sovietic la Moscova.

Conferința a avut mai multe obiective și rezultate cheie, printre care:

1. Declarația celor Patru Națiuni: Unul dintre cele mai importante rezultate ale conferinței a fost adoptarea Declarației celor Patru Națiuni (cunoscută și ca Declarația de la Moscova), care a fost semnată de Uniunea Sovietică, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și China. Această declarație a subliniat necesitatea cooperării internaționale pentru menținerea păcii și securității după încheierea războiului și a pus bazele pentru crearea Organizației Națiunilor Unite.
2. Discuții privind strategia de război: Miniștrii au discutat și coordonat strategiile militare împotriva Axei, inclusiv planuri pentru deschiderea unui al doilea front în Europa de Vest, care ulterior a fost realizat prin Debarcarea din Normandia în iunie 1944.
3. Probleme postbelice: Au fost discutate și unele probleme legate de reconstrucția postbelică și de aranjamentele politice care urmau să fie implementate după încheierea războiului, inclusiv soarta teritoriilor ocupate și reconfigurările de frontieră.
4. Probleme regionale: Au fost abordate și chestiuni specifice legate de diferite regiuni, inclusiv soarta Poloniei și a altor țări est-europene, precum și stabilirea unor principii pentru eliberarea și restaurarea guvernelor naționale în țările eliberate de sub ocupația nazistă.

Conferința de la Moscova a fost un pas important spre formarea unei alianțe solide între puterile aliate și a stabilit un cadru pentru discuțiile ulterioare care au avut loc în cadrul conferințelor de la Teheran, Yalta și Potsdam, contribuind la conturarea ordinii mondiale postbelice.

Churchill Roosevelt și Stalin la conferinta de la Yalta – 1945

Implicații pe termen lung pentru România

Intrarea României în sfera de influență sovietică a avut consecințe de durată asupra dezvoltării sale politice, economice și sociale. Transformările socio-economice radicale, colectivizarea forțată și industrializarea accelerată au remodelat profund societatea românească, lăsând cicatrici care sunt resimțite și în prezent. De asemenea, poziționarea geopolitică a României în timpul Războiului Rece a izolat-o de influențele occidentale, influențând traseul său post-comunist și eforturile de integrare europeană și transatlantică.

Povestea „șervețelului fatidic” dintre Churchill și Stalin, indiferent de veridicitatea detaliilor sale, simbolizează modul în care deciziile luate la nivelul înalt pot influența destinele națiunilor și viețile oamenilor obișnuiți. Pentru România, acest episod marchează un moment de cotitură, când direcția sa istorică a fost pecetluită nu pe câmpul de luptă, ci în sălile de negocieri, subliniind complexitatea și interconectivitatea relațiilor internaționale în secolul XX.