Ce l-a făcut pe Genghis Han atât de faimos? Una dintre cele mai temute și respectate figuri din istorie era o mașină de război
Genghis Han, una dintre cele mai temute și respectate figuri din istorie, a construit ceea ce a devenit cel mai mare imperiu continental cunoscut, pornind de la un grup de triburi nomade în Asia Centrală. Dar ce a stat la baza succesului său remarcabil? Răspunsul este mai complex decât ar părea la prima vedere.
Mașina de război
Genghis Han a fost destinat măreției încă de la naștere, conform relatărilor contemporane, precum Istoria Secretă a Mongolilor. Se spune că s-a născut ținând în mână un cheag de sânge, un semn considerat de bun augur pentru viitorul său ca războinic. Totuși, înainte de a deveni Genghis Han, în perioada în care era cunoscut ca Temujin, un tânăr semi-orfan care supraviețuia în stepele mongole căutând fructe de pădure și vânând șoareci și păsări, nimeni nu ar fi prezis succesul său uluitor.
Temujin a început să își construiască puterea prin formarea de alianțe strategice, prima dintre acestea fiind cu soția sa, Börte. Ulterior, a încheiat o alianță cu Khanul Toghrul, după ce Börte a fost răpită de un trib rival. Cu aceste alianțe, Temujin a reușit să își construiască o armată și să o folosească cu o eficiență nemaiîntâlnită. „Forța armatei mongole consta în abilitatea sa de a desfășura operațiuni militare cu o eficiență și o efectivitate care depășeau cu mult capacitatea dușmanilor de a rezista,” a explicat istoricul militar Richard Gabriel.
Armata lui Genghis Han era extrem de bine conectată atât intern, cât și extern, având un sistem inovator de curieri și adoptând tactici de subterfugiu și spionaj. Când venea timpul să atace, inamicii nu aveau nici o idee despre ce îi așteaptă, mongolii fiind cunoscuți pentru atacurile lor fulgerătoare cu arcași călare.
În ciuda reputației sale de cuceritor nemilos, Genghis Han nu a fost interesat de măsuri violente împotriva diferitelor grupuri etnice și religioase. „Mongolii erau, în general, toleranți față de diferențele religioase,” scrie profesorul Norman Naimark de la Universitatea Stanford. Sub conducerea sa, Mongolii au promovat interacțiunea între comunități culturale și religioase diverse din Asia Centrală, Europa și Orientul Mijlociu.
Genghis Han și urmașii săi nu doar că au construit orașe mari și infrastructură, dar au și sprijinit dezvoltarea medicinei, astronomiei și artelor. Au angajat savanți confuciani și călugări budiști tibetani, încurajând construcția de temple și mănăstiri și promovând comerțul și meșteșugurile.
Subordonare sau moarte
Chiar dacă Genghis Han a fost relativ tolerant din punct de vedere religios, politica sa față de popoarele cucerite era simplă și nemiloasă: supunere sau distrugere. „Masacrele populațiilor înfrânte și terorile rezultate au fost arme pe care le-a folosit regulat,” scria Charles Bawden în Enciclopedia Britannica. Politica mongolă de distrugere a celor care se opuneau lor era extrem de severă și, la standardele actuale, ar putea fi considerată genocidală.
În timp ce unele populații cucerite au scăpat cu viață dacă erau considerate utile, altele au fost complet distruse. De exemplu, populația orașului Kiev a fost redusă la „aproape nimic” după invazia mongolă. Chiar și o ușoară ofensă adusă onoarei mongole putea declanșa distrugerea completă a unei oraș.
„Imperiul mongol s-a extins prin teroare pură”, scrie Naimark.
„Ce prinț și ce populație ar fi dispusă să reziste mongolilor, știind că soarta exterminării îi așteaptă?”.
Astfel, succesul lui Genghis Han a fost rezultatul unei combinații de strategie militară inovatoare, toleranță culturală și brutalitate nemiloasă, o rețetă care i-a asigurat locul în istorie ca unul dintre cei mai formidabili cuceritori.