09 feb. 2024 | 16:45

Câți români muncesc „la negru” și câți au carte de muncă în România

ACTUALITATE
Câți români muncesc „la negru” și câți au carte de muncă în România

Că românii muncesc „la negru” nu e un secret, însă numărul lor mare este demn de remarcat: două milioane de români muncesc ilegal.

Două milioane de români muncesc „la negru”

Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, a raportat că între 1,9 și 2 milioane de români sunt implicați în munca la negru în România. Sectoarele cu cea mai mare prevalență a muncii informale sunt comerțul, industria prelucrătoare, construcțiile și agricultura.

Fenomenul muncii nedeclarate sau a muncii la negru reprezintă o provocare pentru societatea actuală, având consecințe negative atât pentru angajați cât și pentru bugetul de stat. Această practică poate lua forme variate, de la nedeclararea activității salariale către autorități până la subdeclararea veniturilor obținute.

Ionuț Dumitru a subliniat că este mai avantajos fiscal pentru angajatori să extragă bani sub formă de dividende și să plătească salarii la negru.

„E posibil ca salarizarea în sectorul industriei prelucrătoare să fie ceva mai bună decât o arată cifrele oficiale din decalajul pe care-l vedem din numărul de salariați plătiți oficial, respectiv numărul de salariați plătiți informal sau chiar la negru”, a spus el, într-o conferință organizată de CursDeGuvernare.ro, citată de Daily Business.

Vezi și: Munca „la negru” sau de ce nu e bine să lucrezi ilegal în România: avantajele unui contract de muncă

Câți români au carte de muncă

Economistul a mai afirmat că în România avem 12.265.000 de oameni în segmentul 15-64 ani, dintre care salariați cu carte de muncă sunt 5,4 milioane la nivelul anului 2022.

„Mai avem 1,2 milioane la negru, care nu plătesc taxe deloc. Mai sunt 1,1 milioane de patroni, lucrători pe cont propriu, peste 400.000 de șomeri și o populație inactivă de 4 milioane. Din 5,4 milioane care e populația ce are carte de muncă, o parte din ei sunt în sectorul public: 1,2 milioane persoane”, a mai spus Dumitru.

Există o utilizare excesivă a pensiilor speciale la vârste extrem de tinere, cu oameni care se retrag din activitate prea devreme. Acești indivizi au beneficiat de resurse semnificative ale statului pentru a fi pregătiți profesional, însă sunt permiteți să se retragă probabil în punctul culminant al carierei lor, în jurul vârstei de 45-50 de ani.

În plus, avem un număr redus de salariați și o serie de alte surse de venituri mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal, precum PFA-uri, PFI-uri, drepturi de autor și venituri salariale mascate sub formă de dividende pentru microîntreprinderi. De asemenea, observăm o prevalență ridicată a muncii nedeclarate sau la negru în economie.

Vezi și: Câți euro câștigă pentru o oră de muncă pe câmp un român plecat în Suedia: „12 ore pe zi, 6 zile pe săptămână!”