Tânărul român care a pus astronomia pe hartă, la el în țară. Azi nimeni nu își mai amintește de Victor Anestin, jurnalistul care a educat România VIDEO

La începutul secolului XX, în publicațiile românești au început să apară numeroase articole despre astronomie și câteva broșuri cu tematică astronomică, iar principalul promotor al acestor inițiative a fost Victor Anestin.

În prefața unei lucrări referitoare la contribuția lui Anestin, scrisă cu câțiva ani după încheierea Primului Război Mondial, Constantin Ion Parhon, care la acea vreme era profesor de medicină la Universitatea din Iași, scria despre Victor Anestin.

„Mulţi oameni de ştiinţă au fost în acelaşi timp popularizatori. Voi cita aici pe Haeckel, Ostwald, Flammarion, Fabre, pentru a vorbi numai de cei a căror activitate îmi este mai bine cunoscută.

De acest adevăr a fost pătruns Victor Anestin, acest mare apostol al ştiinţei şi iubitor de oameni. Cu mijloacele sale modeste, a căutat să cunoască şi să înţeleagă natura, mai ales lumea siderală, şi s-o facă cunoscută şi publicului românesc”

Vezi și: 10 scriitori români care au murit în sărăcie

Victor Anestin

A trăit într-o sărăcie lucie, iar sănătatea șubredă l-a pus în și mai mare dificultate

Cu toate că Victor Anestin a avut parte de o activitate extrem de prolifică, scriind aproape 10.000 de articole științifice și publicând 100 de lucrări originale și traduse, conducând reviste științifice alături de cei mai prestigioși savanți ai țării, a trăit o viață marcată de sărăcie extremă și a murit în condiții deplorabile.

Victor Anestin s-a născut la Bacău, la data de 30 septembrie 1875. Tatăl său, Ion Anestin, era un actor recunoscut în epocă, dar familia lor era săracă, în ciuda acestui aspect.

Tatăl și mama lui Victor erau actori și își petreceau mare parte din viață în turnee prin diverse orașe din țară.

Încă de la o vârstă fragedă, Victor Anestin s-a simțit atras de lectură și a dezvoltat o pasiune pentru școală. În timpul liceului, el a fost fascinat de diversele discipline științifice.

După absolvirea liceului la Craiova, s-a mutat la București pentru a urma cursurile Facultății de Științe. Cu toate abilitățile sale și cu rezultatele excelente obținute în școală, nu a reușit să obțină o bursă.

Situația financiară precară l-a forțat să-și câștige existența îndeplinind funcția de corector în subsolurile întunecate ale tipografiilor, fiind plătit cu un salariu foarte mic, din care cu greu își putea duce traiul.

Această perioadă dificilă a avut un impact negativ asupra sănătății sale, mai ales că era fragil din fire. Cu toate acestea, situația nu l-a descurajat să continue studiile în domeniul științific.

Vezi și: A murit singur și sărac, dar niciodată uitat cu adevărat: nu s-a căsătorit, însă unicul Gil Dobrică a fost veșnic îndrăgostit de muzică

Victor Anestin

Victor Anestin, un autodidact neobosit

El a studiat cu o determinare aproape proverbială, fiind la curent cu cele mai recente descoperiri ale savanților din întreaga lume. A urmat cursuri la diferite facultăți, dobândind cultură științifică, filozofică și literară solidă.

Pentru a putea citi lucrările științifice în limba originală, a învățat limbi precum rusă, franceză, germană, italiană, spaniolă, engleză și chiar suedeză.

Aceste cunoștințe l-au adus treptat în atenția redacțiilor din București, și i s-a încredințat misiunea de a realiza reportaje și de a scrie articole, astfel începându-și cariera de jurnalist.

Victor Anestin a lucrat la aproximativ 30 de publicații ale epocii ca reporter, redactor sau secretar de redacție. De multe ori, i se solicita să scrie despre subiecte impuse, cu toate că remunerația sa era foarte mică, el publica cronici și articole științifice fără a primi nicio plată, de multe ori.

Anestin a scris sute de reportaje, a tradus romane și a colaborat la diverse reviste și suplimente ale ziarului Universul, inclusiv la revista Veselia.

Pentru redactarea Ziarului Științelor Populare, la care a reușit să crească tirajul de la 4.000 la 20.000 de exemplare, nu a primit nicio recompensă financiară.

Tânărul jurnalist a trăit în mare parte retras, într-o modestă casă situată în spatele fostului Arsenal al Armatei, unde deținea una dintre cele mai impresionante biblioteci astronomice din România.

Această colecție a fost achiziționată din veniturile obținute ca jurnalist și din donațiile unor cercetători precum Lowell, Flammarion, Brenner și Berberich, cu care coresponda și care i-au trimis aproape 3.000 de volume.

Vezi și: Soarta tragică a poetului român care a murit la numai 26 de ani. Ioan Păun-Pincio s-a născut înstărit, dar a murit în sărăcie