Soluția ciudată a românilor împotriva ciumei. Cum foloseam ”magia” în secolul XVII ca să fugim de Moartea Neagră

Românii foloseau practici magice bizare pentru alungarea ciumei în secolul XVII. Ciuma a fost o cumplită maladie ce a luat milioane de vieți, iar în secolul XVII, în satele româneşti se practicau ritualuri menite să alunge efectele bolii.

Moartea Neagră sau Ciuma Neagră a fost o pandemie de ciumă bubonică care a apărut în Afro-Eurasia în perioada 1346-1353. Este pandemia care a înregistrat cele mai multe decese din istoria omenirii, ducând la moartea a 75-200 de milioane de oameni în Eurasia și Africa de Nord, atingând vârful în Europa între 1347 și 1351. Ciuma bubonică este cauzată de bacteria Yersinia pestis, care putea cauza de asemenea ciuma septicemică sau ciuma pneumonică.

Astfel, ciuma bubonică, una din cele mai cumplite maladii, s-a manifestat de-a lungul istoriei în veacurile VI, XIV şi XVII. Boala transmisă de bacteria denumită „pasteurella pestis“, prin muşcăturile puricilor de la şobolani infectaţi, se manifesta prin apariţia unor noduli limfatici inflamaţi, febră apatie şi delir.

Cum era percepută ciuma bubonică de români

În secolul al XVII-lea, Moldova a fost lovită grav de o epidemie de ciumă  favorizată de invazia insectelor de la începutul veacului. În anul 1612, întreaga Moldovă era plină de lăcuste, domnitorul de la vremea respectivă alegându-se cu porecla de Ştefan Lăcustă.

Programul băncilor de sărbători. Ce orar de funcționare vor avea BRD, BCR, Banca Transilvania, Unicredit Bank, Raiffeisen Bank între 24 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025

Ce pun moldovencele în aluatul de cozonac ca să iasă mai fraged și mai pufos. Singurul ingredient care face diferența

În studiul „Mitologie românească“ publicat în anul 1916 de folcloristul Tudor Pamfile sunt prezentate o serie de credinţe populare ale românilor despre ciumă. Născut în 1883 în comuna Ţepu (fostul judeţ Tecuci, în prezent judeţul Galaţi), Tudor Pamfile a fost scriitor, etnolog si folclorist, laureat al premiul „Neuschotz” al Academiei Române în anul 1909.

Autorul arată că în popor, boala avea o înfăţişare înfiorătoare: „Ciuma, pe care Macedo-Românii o numesc Puşcle, este ca şi Moartea <o babă urâtă de-ţi vine să-ţi iei lumea în cap>”.

Tudor Pamfile arăta că prin unele sate se credea că ciuma are măsele în chip de bani şi se găseau la săparea comorilor. În consecinţă, despre aceşti bani se credea că nu era bine să fie însuşiţi, deoarece aduceau boala mortală.

„Prin Bucovina se crede că Ciuma are un chip îngrozitor, adică un cap ca de om, coarne ca de bou şi coadă ca de şarpe, în al cărui vârf se află un ghimpe mare cu care înghimpă pe oameni şi îi umple de boală”, mai spunea folcloristul.

Într-o altă zonă a ţării, în judeţul Brăila, în credinţa populară ciuma era numită „boala turcilor” care nu mai reveniseră în zonă după plecarea lor de pe acele meleaguri: „…şi-o închipue ca o femeie cu capul gol, cu mici codiţe. Ciumile au mulţi copii, pe cari îi poartă în nişte cărucioare trase de dânsele. Cosind cu coasele, ca şi cum ar cosi pe câmp, cânii le simt şi latră la ele”.

Tudor Pamfile spunea că în popor, Sfântul Haralambie era venerat pentru că era singurul care a învins ciuma: „Unul care nu s-a lăsat să fie înţepat, a fost Sf. Haralampie. Când Ciuma s-a năpustit asupra lui, el a prins-o, a legat-o cu lanţ greu şi a început să o chinuie, punând totodată stăpânire asupra ei, ca să nu înţepe pe oricine, va vroi dânsa, ci numai pe cine va îngădui Sf. Haralampie. De aici, mai toate povestirile despre Ciumă se leagă de numele acestui Sfânt”

De asemenea, Tudor Pamfile detaliază şi ritualurile magice pe care, în anumite sate, localnicii le practicau împotriva maladiei. Autorul citează din memoriile arhiepiscopului romano-catolic Marco Bandini (Codicele Bandinus), cel care, în 1646, observase cum obişnuiau românii să se ferească de ciumă.

„Naţiunea română, cea ignorantă şi crescută în superstiţiuni, crede că cu acest meşteşug poate înspăimânta boala Ciumii care bântuie la hotarele Transilvaniei, ca să nu se încerce de a atinge margenile Moldovei”

Mai mult, românii alungau ciuma în pielea goală, pentru că, de rușine, boala nu-i afecta: „…bărbaţi foarte demni de credinţă povestiră că într-o noapte obscură 10 fete bătrâne (în vârstă), despueate, alergară de mai multe ori împrejurul satelor, gesticulând cu săltături şi jocuri cu cântece, cari aruncau din mână beţe aprinse; acestora le ieşeau înainte 10 flăcăi tot despueaţi, înarmaţi cu lănci sclipitoare, salutându-se în tăcere unii pe alţii”.

Așadar, Moartea Neagră a fost cea de-a doua pandemie de ciumă. Ciuma a creat răsturnări religioase, sociale și economice, cu efecte profunde asupra cursului istoriei europene.