Obsedați de proprietăți, românii își fac viața la înghesuială: cifrele care îți arată criza imobiliară din România în altă lumină

În România, există o mare problemă cu fixația oamenilor de a deține locuința în care se află. Majoritatea românilor face compromisuri fabuloase de confort și spațiu, doar pentru a-și vedea numele pe o hârtie. Așa se ajunge la statistici îngrijorătoare precum cele agregate de Institutul European de Statistică.

La nivelul Uniunii Europene, în 2021, aproximativ 26% dintre tinerii între 15 și 29 de ani își făceau traiul în gospodării supraaglomerate, peste un sfert. Dacă scoatem vârsta din ecuație, rata de supraaglomerare pentru populația generală a fost în medie de 17%. Cu alte cuvinte, tinerii reprezintă cea mai oropsită categorie, conform analizei Eurostat.

În România, aglomerație mare

În timp ce media europeană pentru cei între 15 și 29 de ani a fost de aproximativ 26%, în România, aceasta ajunge la 60%. Țara noastră este pe primul loc în UE la locuințe supraaglomerate de departe. Până și în Bulgaria, pe care o dăm de multe ori ca exemplu negativ, media este de 57%. În Letonia ajunge la 54%, în Grecia vorbim de 48%, iar Polonia are o medie de 47%. Din nou, acestea sunt valori înregistrate în rândul tinerilor.

Jessica Alba și Cash Warren ar fi în pragul divorțului după aproape 17 ani de căsnicie

Schimbări majore la BAC 2025 față de anii precedenți. Probele orale încep în ianuarie, iar examenul scris e mai devreme

Situația este semnificativ mai relaxată în teritorii în care nu te aștepți neapărat la asta. De exemplu, în Cipru și Malta vorbim de aproape 4%, cele mai mici valori din UE. În Irlanda media este de 5%, iar Țările de Jos și Belgia au câte 8%.

Ca o notă de subsol interesantă, chiar și în țările foarte dezvoltate, precum cele nordice, există discrepanțe fabuloase între rata de supraaglomerare înregistrată în rândul tineri și în rândul populației generale. De exemplu, în Danemarca, vorbim de 21,6% pentru tineri față de 9,2% pentru populația de toate vârstele, iar în Țările de Jos, 7,5% comparativ cu 3,4%. În cazul Finlandei, discrepanța este de la 15,6% la 7,4%. Cele mai mici diferențe între tineri și populația generală au fost înregistrate în Irlanda (1,1 puncte procentuale – pp), Cipru și Malta (ambele 1,3 pp), Belgia (2,3 pp) și Luxemburg (2,6 pp), conform Economedia.ro.