Ce legătură este între boala Alzheimer, anxietate, depresie și stres cronic. Ce riscuri există, opinia oamenilor de știință
Boala Alzheimer afectează peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume. O serie de factori pot crește riscul unei persoane de a dezvolta demență, inclusiv hipertensiunea arterială, somnul slab și inactivitatea fizică. Dar un studiu recent a demonstrat că la un pericol și mai mare sunt expuși oamenii care suferă deja de anxietate, depresie ori stres cronic.
Ce riscuri sunt pentru depresivi sau anxioși
Recent, un mare studiu suedez a observat că stresul cronic și depresia sunt legate de un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, cea mai comună formă de demență. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu antecedente atât de stres cronic, cât și de depresie, au un risc și mai mare de apariție a bolii.
La nivel global, aproximativ 280 de milioane de oameni suferă de depresie, în timp ce aproximativ 300 de milioane de oameni suferă de anxietate. Având în vedere atât de mulți oameni care se confruntă cu provocări de sănătate mintală la un moment dat în viața lor, ce putem face în privința acestei posibile legături?
Studiul, publicat în The Conversation, a examinat înregistrările medicale a peste 1,3 milioane de persoane din Suedia, cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani.
Citește și: Tratamentul pentru Alzheimer, mai aproape de realitate: după 20 de ani, un nou medicament a fost certificat
Cercetătorii au analizat persoanele diagnosticate cu stres cronic, depresie sau ambele, între 2012 și 2013, apoi au comparat rezultatele cu cele ale unor persoane care nu au fost diagnosticate cu aceste afecțiuni, în aceeași perioadă.
Care este legătura cu boala Alzheimer
Participanții au fost apoi urmăriți, între 2014 și 2022, pentru a se determina dacă au primit un diagnostic de afectare cognitivă ușoară sau demență, în special boala Alzheimer. Deficiența cognitivă ușoară este adesea văzută ca precursorul demenței, deși nu toți cei care suferă de afectare cognitivă ușoară vor evolua spre demență.
În timpul perioadei de studiu, persoanele cu antecedente de stres cronic sau depresie au avut de aproximativ două ori mai multe riscuri de a fi diagnosticate cu deficiență cognitivă ușoară sau cu boala Alzheimer.
În special, persoanele cu stres cronic și depresie aveau riscuri de până la patru ori mai mari să fie diagnosticate cu deficiență cognitivă ușoară sau cu boala Alzheimer.
Citește și: Cum ar putea fi stopată boala Alzheimer. Descoperirea fascinantă a cercetătorilor, legătura cu mentolul
Totuși trebuie luat în considerare faptul că numărul de persoane diagnosticate cu demență în acest studiu a fost foarte scăzut. Din cele 1,3 milioane de persoane analizate, 4.346 au fost diagnosticate cu stres cronic, 40.101 cu depresie și 1.898 cu ambele.
Dintre acestea, numărul celor care au dezvoltat boala Alzheimer a fost de 14 (0,32%), 148 (0,37%) și, respectiv, 9 (0,47%).
Ce spun specialiștii
Aceste cifre mici se pot datora și unui profil de vârstă relativ tânăr al celor implicați în studiu. Când acesta a început, în 2012-2013, vârsta medie a participanților era de aproximativ 40 de ani. Aceasta înseamnă că vârsta medie în 2022 era de aproximativ 50 de ani. Demența este de obicei diagnosticată la persoanele cu vârsta peste 65 de ani, iar diagnosticul la vârste mai tinere poate fi mai puțin fiabil.
Există mai multe căi potențiale prin care stresul, anxietatea și depresia ar putea crește riscul de demență. Studiile pe animale sugerează că cortizolul – un hormon produs atunci când suntem stresați – poate crește riscul de apariție a bolii Alzheimer, provocând acumularea de proteine cheie, amiloid și tau, în creier.
Acumularea acestor proteine poate duce la creșterea inflamației creierului, care afectează nervii creierului și celulele de susținere și poate duce în cele din urmă la pierderea volumului creierului și la scăderea memoriei.
O altă cale potențială este prin somnul afectat. Tulburările de somn sunt frecvente la persoanele cu stres cronic și depresie. În mod similar, persoanele cu boala Alzheimer raportează frecvent tulburări de somn.
Chiar și la persoanele cu boala Alzheimer timpurie, somnul perturbat este legat de performanța mai slabă a memoriei. Studiile pe animale sugerează că somnul slab poate crește, de asemenea, acumularea de proteine amiloid și tau.
Mai avem multe de învățat despre motivul pentru care ar putea exista această legătură. Dar strategiile bazate pe dovezi care vizează stresul cronic, anxietatea și depresia pot juca, de asemenea, un rol în reducerea riscului de demență.