Teoria conspirației, o pandemie în sine: cum se răspândește, cât de vinovate sunt rețelele de socializare, de fapt
Teoria conspirației este o „boală” modernă, s-ar putea spune. Cu toate astea, ea există din vremuri străvechi, doar că s-a manifestat diferit, de-a lungul anilor.
Spre exemplu, tot ce trebuie să faci este să te gândești la asasinarea lui JFK sau la OZN-uri. Cu toate acestea, se spune adesea că internetul a inaugurat o nou eră.
Dacă este sau nu adevărat, este o altă chestiune și este una serioasă care merită luată în considerare. Până în prezent, există puține dovezi sistematice care să sugereze că teoria conspirației este în creștere, în ciuda a ceea ce spun mulți jurnaliști, oameni de știință și factori de decizie.
Aceasta este concluzia unei noi serii de sondaje realizate în Statele Unite și în șase țări europene. Noul studiu sugerează că teoriile conspirației sunt o „trăsătură mai persistentă și omniprezentă a societății umane” acum, dar nu așa cum s-ar fi crezut.
Lipsa de educație, principalul motiv pentru care teoria conspirației continuă să facă victime
Vestea bună este că rețelele de socializare sau știrile online nu ar fi neapărat de vină, deși ar putea răspândi dezinformări.
Primul set de sondaje a comparat ceea ce crede publicul american în cazul unor conspirații de acum un an, cum ar fi cele referitoare la COVID-19, cu altele mai vechi, precum cele referitoare la atacul de la Pearl Harbor.
Multe dintre aceste conspirații legate de COVID-19 au scăzut din popularitate de-a lungul timpului, cum ar fi cea care susține că Bill Gates se află în spatele pandemiei globale.
Existența QAnon este o altă teorie recentă a conspirației explorată de cercetători. În august 2019, 5% dintre respondenții din SUA au declarat că sunt de acord cu QAnon.
Acest procent ar putea părea relativ scăzut, dar atunci când cercetătorii au pus întrebări mai puțin specifice, până la 50% dintre americani au crezut aspecte ale conspirației QAnon, cum ar fi existența unui „stat paralel” sau a traficanților de carne vie de elită.
Destul de interesant, aceste convingeri au rămas relativ constante pe tot parcursul pandemiei globale și în ciclul electoral din 2020, din SUA.
Așadar, descoperirile sugerează că teoriile conspirației „mai noi” nu atrag mai mulți adepți decât în trecut, chiar dacă internetul acționează ca un megafon pentru dezinformare.
Învinovățirea rețelelor de socializare ar putea fi justificată, totuși. Cu toate astea, se observă că teoria conspirației a existat din cele mai vechi timpuri – cu sau fără rețele de socializare. Se pare că este în firea umană să credem astfel de ipoteze, fără a le verifica, iar principalul motiv este lipsa de educație.