Românul care a ajuns mare vedetă în China. Actorul Vlad Rădescu pare să fi atins o coardă sensibilă a sufletului colectiv chinez în filmul „Balada“

De actorul român Vlad Rădescu a auzit toată lumea. În ciuda faptului că deja știi cine este, artistul nemaivând nevoie de nicio prezentare, cu siguranță nu știai un amănunt despre el, de altfel esențial dezvoltării sale artistice ulterioare.

Se pare că Vlad Rădescu a cucerit, deopotrivă, inimile românilor, cât și pe cele ale chinezilor, iar filmul care a făcut acest lucru posibil este Ciprian Porumbescu, denumit, într-o primă instanță, Balada.

Actorul român Vlad Rădescu – imagine din prezent

„Balada” care i-a făcut pe chinezi să „simtă românește”

În mod evident, dacă ți-ai trăit copilăria, adolescența sau tinerețea în comunism, nu ai cum să nu fi văzut, la vremea respectivă, filmul biografic Ciprian Porumbescu, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Cum spunem anterior, pelicula a fost denumită inițial Balada, iar ea l-a transformat pe Vlad Rădescu, pe atunci un tânăr actor student, într-o mare vedetă, atât la noi, cât și în Asia, se pare.

În 1971, Nicolae Ceașescu făcea o vizită în China, condusă, la respectivă, de Mao Zedung. Coincidență sau nu, acela a fost momentul în care filmele românești au început să ruleze și în această țară.

Triplu noroc pentru aceste trei zodii în 2025. Încep anul în forță, au parte de câștiguri uriașe

Dezvăluiri tulburătoare despre ultimele zile ale lui Gabriel Cotabiță: artistul ar fi fost internat în secret și a stat în comă două săptămâni

De altfel, filmele românești au fost extrem de populare în China începând cu anii 1970, iar pelicula care i-a atins pe locuitorii acestei țări la „coarda sensibilă” a fost chiar Ciprian Porumbescu.

Într-un articol denumit „Sunt legat sufleteşte de România“, profesorul Zhao Weijian ,de la Conservatorul Central din China, relata cum toată lumea se îndrăgostise în acei ani de Balada lui Ciprian Porumbescu, ceea ce l-a transformat pe Vlad Rădescu într-un adevărat star chiar și în China.

„Era considerată versiunea română a piesei «Liangzhu» («Îndrăgostiţi de un fluture»). Când eram în România, Şcoala de Artă, acolo unde am studiat eu, purta numele lui Ciprian Porumbescu. El este considerat un remarcabil muzician. A compus muzica pentru celebrul cântec patriotic «Pe-al nostru steag e scris Unire», dar şi muzica pentru melodia fostului imn al României, «Trei culori». În China, Asociaţia Muzicienilor a introdus «Balada» la examenul pentru nivelul şapte pentru violonişti“, scria, în articolul menționat anterior, Zhao Weijian.

„A doua zi, întâlniri, iarăşi mese interminabile, iarăşi nostalgii cu «Ciprian Porumbescu»…Pare să-l fi văzut toată China! Încerc să-i conving că România a mai făcut filme din anii ’70 pînă acum, unele foarte bune. Le spun: «Sigur că, pentru o cultură atât de veche ca a dumneavoastră., 30 de ani înseamnă doar 3 minute!», şi asta îi binedispune. Dar Ciprian Porumbescu pare să fi atins o coardă sensibilă a sufletului colectiv chinez, imposibil să li-l scoţi din cap“, scria, la rândul lui, Leo Șerban, în articolul „China cu Ciprian”, publicat în Dilema Veche, în anului 2004.

În imagine, actorul român Vlad Rădescu, în 1972 – imagine din filmul Ciprian Porumbescu. Alături de acesta, în film au mai jucat: Amza Pellea, Ion Besoiu, Toma Caragiu, Sebastian Papaiani și Emanoil Petruț.

Neagu Rădescu nu era demn să stea pe afiș

Când a dat „norocul peste el”, Vlad Rădescu era student în anul I la Insitutul de Artă Teatrală și Cinematografică. A dat probă și a reușit. Talentul, cât și aspectul actorului, aveau să-l transforme în Porumbescu.

„Neagu Rădescu nu merge pe afiș, crede-mă”, spunea Gheorghe Vitanidis, regizorul filmului Ciprian Porumbescu, la vremea respectivă.

Pe numele real Neagu Oltea Vlad Rădescu, actorul a fost rygat să-și scurteze numele de scenă și să renunțe la primul său prenume, întrucât suna mult mai bine Vlad. Și, într-adevăr, Vitanidis a avut mare dreptate.

Mai târziu, despre filmul care l-a făcut celebru, Rădescu spunea „Filmul a fost difuzat la finalul Marii Revoluţii Culturale Proletare, la sfârşitul epocii lui Mao. Se pare că a fost primul film în care eroii principali, doi îndrăgostiţi, nu spuneau lozinci, ci se ţineau de mână şi se sărutau. Muzica era şi ea foarte frumoasă, aşa că i-a prins! Regret că n-am ajuns în China, chiar dacă am copilărit fix lângă ambasada chineză din Bucureşti. Îmi amintesc însă o întâlnire cu nişte chinezi în liftul hotelului «Forum» din Costineşti. Când m-au văzut, erau să blocheze liftul între etaje, că nu mai ştiau pe ce buton să apese!“

Filmul bazat pe biografia lui Ciprian Porumbescu s-a lansat în țara noastră în anul 1973, ca mai apoi, să facă „valuri” inclusiv în China, iar asta în ciuda diferențelor culturale imense dintre cele două țări.