Prin ce trec cetățenii ucraineni în Moscova: Sunt chemați la interviuri, li se inspectează apartamentele și telefoanele
Ministerul Afacerilor Interne și FSB au primit un ordin de a verifica cu atenție toți cetățenii ucraineni care locuiesc la Moscova. Acest lucru este dovedit de poveștile a doi ucraineni care nu se cunosc și, potrivit acestora, forțele de securitate nu înțeleg ce ar trebui să facă cu ucrainenii. Dacă unei persoane i se oferă să obțină cetățenia rusă printr-o procedură accelerată, alteia i se fabrică rapoarte despre huliganism.
Cetățenilor ucraineni în Moscova li se inspectează apartamentele și telefoanele
În a doua săptămână a lunii martie, un bărbat a povestit pentru ovdinfo.org cum a fost sunat de o fată, s-a înregistrat la ea și anterior s-a mutat în apartamentul ei. Ea i-a spus că Ministerul Afacerilor Interne îl caută deoarece poliția a raportat că verifică toți cetățenii Ucrainei. Acesta l-a sunat pe polițist și a făcut o programare, iar într-o conversație telefonică i s-a spus că i se va verifica telefonul. În acel moment bărbatul a șters tot ce era în el și crede că polițistul l-a ajutat intenționat, fiindcă polițiștii nu sunt oameni răi.
La sfârșitul conversației a fost întrebat dacă i se va elibera un permis de ședere temporar, sau un permis de ședere sau cetățenie rusă, iar în cele din urmău i s-a oferit cetățenia rusă. Au mai întrebat și cu cine comunică în Ucraina astfel că au notat numărul de telefon al mamei sale din Ucraina.
Pe lângă toate acestea au spus că sunt șanse să vină la el acasă ca să vadă cum trăiește și vor căuta să vadă dacă există vreo literatură interzisă, un fel de simbolism. În apropierea lui, în departamentul de poliție mai erau și alți cetățeni ucraineni.
Un alt ucrainean, de data aceasta student, a trecut prin ceva similar.
„Când a început războiul, la început, ca toți ceilalți, am fost șocat, dar mi-a fost teamă doar pentru rudele mele din Ucraina. La scurt timp, situația s-a schimbat: pe 28 februarie, am primit un apel de la serviciul de securitate al Institutului Fizicotehnic, prin care mi-a cerut să vin la ședință. S-a dovedit că aceasta a fost o întâlnire cu ofițerul FSB. În primul rând, ofițerul FSB a început: ce mai faci? Trebuie să fac ceva ca să ajut? A pus întrebări provocatoare: merg la mitinguri? Prietenii mei merg la întâlniri? Poate vreau să spun despre cineva care face asta?
Am avut noroc, nu mi-au verificat telefonul și camera din hostel. Știu ucraineni care au fost mai puțin norocoși. Am decis că trebuie să plec. Pe 2 martie, am cumpărat bilete de autobuz către Riga, după care nu a zburat nimic. La stația de autobuz, eu, ca și alți câțiva cetățeni ai Ucrainei, nu am avut voie să mă îmbarc în autobuze după ce mi-au verificat pașaportul. Polițistul de la secție a râs: „De ce veniți aici? Poliția îi duce pe toți aici de câteva zile. Este mai bine să pleci din regiunea Moscovei”. Drept urmare, unii au fost eliberați, în timp ce alții au fost duși la poliție împreună cu mine și ale persoane. Telefoanele nu au fost luate, însă am reușit să sun un avocat.
Avocata a sunat la poliție, i s-a spus mai întâi că mă vor elibera în curând. Amprentele mele au fost luate de patru ori în ultima lună și nu au fost găsite niciodată în baza de date. Am trecut printr-un fel de chestionar: cum te numești, unde studiezi. Sondajul a fost efectuat de poliție, apoi au fost înlocuiți de ofițerul FSB.
Am fost trimiși să petrecem noaptea într-o celulă, am fost băgați trei persoane într-o cameră, aveau prea mulți deținuți. A doua zi dimineata mi-a aparut un protocol in care se spunea ca am înjurat la statie, un polițist s-a apropiat de mine, dar am continuat să înjur. Am cerut să sun un avocat, dar nu m-au lăsat, deși în protocol era scris că am dreptul să o fac. În protocol mai scria că poliția a fost chemată pentru că ucraineanul vrea să părăsească Rusia.
Avocatul a fost chemat în judecată. Instanța nu a vrut să accepte cazurile noastre vreme de mult timp. Au apărut amănunte noi în caz: și încă un proces verbal de la polițist, unde nu există nicio greșeală evidentă cu timpul reținerii mele. I-am explicat judecătorului foarte mult timp că totul a fost o minciună.
Unul dintre judecătorii care a analizat cazurile ucrainenilor și-a cerut scuze față de noi. El a spus că sunt obligați să ia astfel de decizii.
Mi-a fost foarte frică că voi fi prins din nou. După centrul de detenție, am reușit să părăsesc Rusia. Am condus până la graniță, a fost și o lungă discuție cu ofițerul FSB de la graniță, dar totul s-a încheiat cu succes”.