Prima bucătăreasă a neamului: cine a fost Sanda Marin, românca ce îi dădea o mână de ajutor mamei tale în bucătărie

Dacă ai copilărit în comunism sau chiar și în anii ce au urmat Revoluției din 1989, în mod evident îți amintești că, undeva, în casa ta, exista o carte de bucate semnată de celebra Sanda Marin.

Cartea de bucate care a marcat România și ne-a ajutat mamele să gătească gustos este cea din imaginea de mai jos. Practic, poți spune că, datorită măiestriei Sandei Marin, combinat cu dragostea mamei tale, ai avut o copilărie mult mai frumoasă.

Celebra carte de bucate de Sanda Marin

Cine a fost Sanda Marin, prima bucătăreasă a țării

Așa cum menționam anterior, Sanda Marin i-a ajutat pe români să mănânce mai bine, chiar și în vremuri în care alimentele se găseau mai rar prin magazine.

Cu ingrediente puține, dar cu multă imaginație, gospodinele din acele timpuri puteau încropi mâncăruri care să-i mulțumească chiar și pe cei mai mofturoși dintre noi.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Cartea de bucate a doamnei Marin putea fi găsită în fiecare casă, stând la loc de cinste fie în bibliotecă, fie direct în bucătărie, alături de ustensilele de gătit.

Însă cine a fost Sanda Marin, de fapt? Ei, bine, la această întrebare vom răspunde în cele ce urmează.

S-a născut în anul 1900, în Iași, cu numele de Cecilia Maria Simionescu, devenită Zapan după căsătorie.

Cecilia Maria Simionescu a venit pe lume într-o familie ce făcea parte din elita intelectualității Iașului. Tatăl ei, Ion Th. Simionescu, a fost un reputat naturalist, paleontolog și geograf, devenit profesor universitar la nici 30 de ani.

Așadar, este lesne de înțeles că Cecilia s-a bucurat de cea mai aleasă educație. Știa la perfecție germana, franceza și engleza, dar a studiat și pianul la Paris și apoi în țară cu profesoara ce i-a instruit, deopotrivă, peDinu Lipatti sau pe Dan Grigore.

În casa în care a crescut aceasta veneau adesea cărturari, scriitori, muzicieni, actori sau chiar pictori.

A fost căsătorită cu Mihai Zapan, doctor în chimie, așadar Cecilia Maria și-a transformat căminul într-un laborator, ca mai apoi să-și încânte prietenii cu invențiile sale gastronomice.

În anul 1930 îi venea pentru prima dată ideea să scrie propria carte de bucate, nemulțumită de ceea ce se afla pe piață, în acel moment.

În consecință, ea dă „naștere” cărții ce avea să devină de referință în gastronomia românească. Cu această ocazie, alege să scrie sub pseudonimul Sanda Marin.

„Este un mit pe care mă bucur că am ocazia să-l demontez, pentru că de câţiva ani circulă zvonul că Sanda Marin ar fi fost bărbat. Nu stiu cine a inventat treaba asta, dar şi în ziua de azi sunt mulţi oameni care m-au contrazis pana în momentul în care le-am spus adevărul în faţă.

O chema Simionescu, ca fată, tatăl ei era, în afară de Academia Româna, şi director la Cartea Românească.

Era un mare magazin, în afară de partea de librărie, dar avea, după cum se vede şi în carţile ei, o secţie de menaj, la unul dintre etaje.

Dar fiind un om foarte renumit în cercurile ştiinţifice, ea nu a vrut să apară cu numele ei. S-a gândit că îl face pe tatăl ei de râs. Asta i-a fost teamă. Și atunci a ales un nume la întâmplare, un nume românesc”, declara Irina Patrulis, citată de digi24.ro.

Sanda Marin, autoarea celei mai de succes cărți de bucate din România

Gastronomia, ca o artă

Poate că ceea ce a diferențiat-o pe Sanda Marin de ceilalți autori de cărți de bucate a fost faptul că femeia considera gastronomia a fi o artă, nu neaparat o modalitate de a „umple” stomacul.

Făceai din „nimic” ceva bun de mâncat, concept care a ajutat extrem de mult în anii ce au urmat care, așa cum menționam anterior, nu au fost întocmai cei mai fericiți și abundenți din istorie.

Sanda Marin s-a inspirat din rețele românești, însă și din altele, de peste hotare.

Cartea sa de bucate conținea aproxiamtiv de 10.000 de rețete unice și a reapărut după cel de-al Doilea Război Mondial într-o ediție scurtă, adaptată la ideologia și la lipsurile alimentare din timpul comunismului.

Din motive ideologice au fost înlăturate „rețetele socotite prea opulente, prea cosmopolite sau și una și alta”, de exemplu, salata de icre negre, galantina de curcan, Chateaubriand, Bouillabaisse, supa de cești (consommé), sufleul surpriză, cozonacii moldovenești, în varianta cu 100 de ouă pentru 5 kilograme de făină, potrivit Wikipedia.

Ulterior, cartea de bucate scrisă de Sanda Marin a fost tradusă în în engleză, germană, dar și alte limbi străine. Ediția americană „Traditional Romanian Cooking”, din 1996, conține un număr de 1.296 de rețete.

Partea bună este că această carte a continuat să fie editată în România și după căderea comunismului, readăugându-se rețetele considerate odinioară prea „elististe”.

Sanda Marin a murit în anul 1961.