„Nu am nimic pentru care să îmi cer scuze”. Merkel apără moștenirea Rusiei

Fostul cancelar german Angela Merkel a apărat marți politica sa de ani de zile de detensionare față de Moscova, afirmând că nu are „nimic pentru care să își ceară scuze”, chiar dacă războiul din Ucraina aruncă o umbră asupra moștenirii sale.

Merkel vorbește despre relația cu Rusia, în timpul mandatului său

În primul său interviu important de la demisia sa, în urmă cu șase luni, Merkel a insistat că nu a fost naivă în relațiile cu președintele rus Vladimir Putin.

„Diplomația nu este greșită doar pentru că nu a funcționat”, a declarat ea.

Ea a amintit sprijinul său pentru sancțiunile economice împotriva Rusiei din cauza anexării Crimeei în 2014 și eforturile germano-franceze de a menține în viață procesul de pace de la Minsk pentru Ucraina.

Andrei Neacșu, tată pentru a doua oară? Fostul soț al Ilincăi Vandici, surprins la mall cu noua iubită și un bebeluș

ANM anunță ninsori abundente și temperaturi scăzute, inclusiv în Capitală. Cât timp va persista frigul

„Nu trebuie să mă învinovățesc că nu am încercat suficient de mult”, a spus fostul cancelar conservator.

„Nu văd că trebuie să spun ‘asta a fost greșit’ și de aceea nu am de ce să îmi cer scuze”.

Liderul veteran, care s-a întâlnit frecvent cu Putin în timpul celor 16 ani de când se afla la putere și a susținut o abordare pragmatică și orientată spre comerț față de Moscova, a declarat că invazia din 24 februarie a Ucrainei a marcat un „punct de cotitură”.

‘Vrea să distrugă Europa’

Nu a existat „niciun fel de justificare” pentru războiul de agresiune „brutal” și ilegal, a spus ea, adăugând că Putin a făcut „o mare greșeală”.

„El vrea să distrugă Europa”, a avertizat ea. „Este foarte important ca Uniunea Europeană să rămână unită acum”.

Dar fostul cancelar a respins criticile potrivit cărora a greșit când a împiedicat Ucraina să adere la NATO în 2008, spunând că nu era pregătită atunci și că a vrut să evite „o escaladare suplimentară” cu Putin, care era deja înfierbântat de expansiunea percepută a alianței militare spre est.

Ea a insistat, de asemenea, că pactele de pace de la Minsk din 2014-2015, care acum zac în sertare, au fost considerate la acea vreme ca fiind cel mai bun pariu pentru a pune capăt luptelor din estul Ucrainei între separatiștii pro-ruși și soldații ucraineni.

Procesul de pace „a adus un oarecare calm” care a oferit Ucrainei încă șapte ani pentru a se dezvolta ca democrație și pentru a-și consolida armata, a spus ea, într-o aluzie la rezistența mult lăudată a Kievului împotriva trupelor rusești invadatoare.

„Curajul și pasiunea cu care luptă pentru țara lor sunt foarte impresionante”, a spus Merkel, adăugând că are „cel mai mare respect” pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Dar Merkel a insistat că nu există nicio modalitate de a evita să trateze cu Putin, deoarece Rusia, ca și China, este prea mare pentru a fi ignorată.

„Trebuie să găsim o modalitate de a coexista în ciuda tuturor diferențelor noastre”, a spus ea.

Merkel, criticată pentru atitudinea față de Putin

Confruntată cu criticile la adresa politicii de „schimbare prin comerț” promovată de guvernele germane succesive, Merkel a declarat că nu și-a făcut niciodată iluzia că legături comerciale mai strânse vor stimula reformele democratice în Rusia.

„Nu am crezut niciodată că Putin se va schimba prin comerț”, a spus ea. Dar, în absența unei apropieri politice, „a avea anumite legături economice are sens”.

Germania a devenit extrem de dependentă de importurile de energie din Rusia sub mandatul lui Merkel, iar aceasta și-a iritat mult timp aliații occidentali prin susținerea controversatului gazoduct Nord Stream 2, care urma să dubleze livrările de gaz rusesc către Germania.

Proiectul a fost abandonat de actualul cancelar Olaf Scholz la sfârșitul lunii februarie, din cauza agresiunii Rusiei, iar prima economie europeană se alătură acum partenerilor UE într-o cursă pentru a renunța la petrolul, gazele și cărbunele rusesc.

Într-o altă răsturnare de situație majoră, Scholz s-a angajat să investească 100 de miliarde de euro în modernizarea armatei germane, văzută ca fiind subfinanțată în mod cronic în timpul erei Merkel.

Scholz, un social-democrat care a fost ministru de finanțe în ultimul guvern de coaliție al lui Merkel, a promis, de asemenea, să cheltuiască mai mult de 2% din produsul intern brut anual pentru apărare, depășind obiectivul NATO.

Merkel și-a exprimat sprijinul pentru deciziile succesorului său, afirmând că puterea este „singura limbă pe care Putin o înțelege”.