„Nu am nimic pentru care să îmi cer scuze”. Merkel apără moștenirea Rusiei

Fostul cancelar german Angela Merkel a apărat marți politica sa de ani de zile de detensionare față de Moscova, afirmând că nu are „nimic pentru care să își ceară scuze”, chiar dacă războiul din Ucraina aruncă o umbră asupra moștenirii sale.

Merkel vorbește despre relația cu Rusia, în timpul mandatului său

În primul său interviu important de la demisia sa, în urmă cu șase luni, Merkel a insistat că nu a fost naivă în relațiile cu președintele rus Vladimir Putin.

„Diplomația nu este greșită doar pentru că nu a funcționat”, a declarat ea.

Ea a amintit sprijinul său pentru sancțiunile economice împotriva Rusiei din cauza anexării Crimeei în 2014 și eforturile germano-franceze de a menține în viață procesul de pace de la Minsk pentru Ucraina.

Imaginile pe care românii sigur le-au uitat. Cum s-a descurcat Elena Lasconi când a participat la Ferma de la PRO TV

Cum se scuză Ștefan Mandachi după ce l-a votat pe Călin Georgescu: ”Am greșit și îmi asum vina, pentru că nu am făcut verificările necesare!”

„Nu trebuie să mă învinovățesc că nu am încercat suficient de mult”, a spus fostul cancelar conservator.

„Nu văd că trebuie să spun ‘asta a fost greșit’ și de aceea nu am de ce să îmi cer scuze”.

Liderul veteran, care s-a întâlnit frecvent cu Putin în timpul celor 16 ani de când se afla la putere și a susținut o abordare pragmatică și orientată spre comerț față de Moscova, a declarat că invazia din 24 februarie a Ucrainei a marcat un „punct de cotitură”.

‘Vrea să distrugă Europa’

Nu a existat „niciun fel de justificare” pentru războiul de agresiune „brutal” și ilegal, a spus ea, adăugând că Putin a făcut „o mare greșeală”.

„El vrea să distrugă Europa”, a avertizat ea. „Este foarte important ca Uniunea Europeană să rămână unită acum”.

Dar fostul cancelar a respins criticile potrivit cărora a greșit când a împiedicat Ucraina să adere la NATO în 2008, spunând că nu era pregătită atunci și că a vrut să evite „o escaladare suplimentară” cu Putin, care era deja înfierbântat de expansiunea percepută a alianței militare spre est.

Ea a insistat, de asemenea, că pactele de pace de la Minsk din 2014-2015, care acum zac în sertare, au fost considerate la acea vreme ca fiind cel mai bun pariu pentru a pune capăt luptelor din estul Ucrainei între separatiștii pro-ruși și soldații ucraineni.

Procesul de pace „a adus un oarecare calm” care a oferit Ucrainei încă șapte ani pentru a se dezvolta ca democrație și pentru a-și consolida armata, a spus ea, într-o aluzie la rezistența mult lăudată a Kievului împotriva trupelor rusești invadatoare.

„Curajul și pasiunea cu care luptă pentru țara lor sunt foarte impresionante”, a spus Merkel, adăugând că are „cel mai mare respect” pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Dar Merkel a insistat că nu există nicio modalitate de a evita să trateze cu Putin, deoarece Rusia, ca și China, este prea mare pentru a fi ignorată.

„Trebuie să găsim o modalitate de a coexista în ciuda tuturor diferențelor noastre”, a spus ea.

Merkel, criticată pentru atitudinea față de Putin

Confruntată cu criticile la adresa politicii de „schimbare prin comerț” promovată de guvernele germane succesive, Merkel a declarat că nu și-a făcut niciodată iluzia că legături comerciale mai strânse vor stimula reformele democratice în Rusia.

„Nu am crezut niciodată că Putin se va schimba prin comerț”, a spus ea. Dar, în absența unei apropieri politice, „a avea anumite legături economice are sens”.

Germania a devenit extrem de dependentă de importurile de energie din Rusia sub mandatul lui Merkel, iar aceasta și-a iritat mult timp aliații occidentali prin susținerea controversatului gazoduct Nord Stream 2, care urma să dubleze livrările de gaz rusesc către Germania.

Proiectul a fost abandonat de actualul cancelar Olaf Scholz la sfârșitul lunii februarie, din cauza agresiunii Rusiei, iar prima economie europeană se alătură acum partenerilor UE într-o cursă pentru a renunța la petrolul, gazele și cărbunele rusesc.

Într-o altă răsturnare de situație majoră, Scholz s-a angajat să investească 100 de miliarde de euro în modernizarea armatei germane, văzută ca fiind subfinanțată în mod cronic în timpul erei Merkel.

Scholz, un social-democrat care a fost ministru de finanțe în ultimul guvern de coaliție al lui Merkel, a promis, de asemenea, să cheltuiască mai mult de 2% din produsul intern brut anual pentru apărare, depășind obiectivul NATO.

Merkel și-a exprimat sprijinul pentru deciziile succesorului său, afirmând că puterea este „singura limbă pe care Putin o înțelege”.