„Mai bine sclav afară cu 2.000 de euro decât acasă cu 300 de euro”. Țara europeană care se depopulează

Populațiile aleg să își desfășoare traiul în locuri ale lumii în care se simt în siguranță, au oportunități de dezvoltare și pot să locuiască în condiții optime. Iar fenomenul migraționist accentuat în ultimele decenii a făcut ca unele zone să rămână fără cetățeni. În căutarea unor orizonturi noi, țara europeană în care nivelul de trai este unul coborât a ajuns să fie depopulată. Tendința se accentuează cu trecerea anilor.

Care este țara europeană care se depopulează

Magazinele și străzile abandonate și goale par să fie imaginea unui scenariu de război, însă, de fapt, ele reprezintă realitatea dintr-o țară europeană care este depopulată pe zi ce trece. Un sat din sud-estul Europei, de unde tinerii fug într-un număr tot mai mare, rămâne fără cetățeni. Acest scenariu este remarcat în Macedonia de Nord, stat care a pierdut 10% din populație în ultimele două decenii.

Potrivit datelor Băncii Mondiale și ale Executivului din regiune, aproape 600.000 de macedoneni au ales să se mute în străinătate, susține France24. Creșterile economice sunt aproape inexistente, iar lipsa investițiilor au dus țara la auto-năruire. Doar 1,8 milioane de locuitori mai trăiesc în Macedonia de Nord, de la stabilirea independenței statului, în urmă cu 30 de ani.

„Dacă ai puţin peste 2,4 milioane de cetăţeni şi mai mult de un sfert au rămas, atunci trebuie să fii serios îngrijorat de ceea ce se întâmplă”, explică Apostol Simovski, directorul biroului de statistică al ţării.

Satele și orașele din Macedonia de Nord, abandonate

Iar viitorul Macedoniei de Nord nu se anunță a fi unul roz. Populația este îmbătrânită, natalitatea este în scădere, iar tinerii și nu numai aleg calea străinătății. Cetățenii pleacă susținut în speranța că vor găsi un trai mai bun în afara granițelor țării lor natale. Valul de migrație al populației a fost favorizat de lipsa investițiilor și situația economică precară.

Un exemplu este regăsit în satele și orașele de mici dimensiuni, precum Valandovo, situat la numai 146 de kilometri de Skopjie, capitala țării. Aici sunt disponibile foarte puține locuri de muncă, astfel că mulți locuitori optează pentru posturi în străinătate. Magazinele au fost apropiate, iar străzile sunt aproape pustii.

„Spiritul tinerilor a fost distrus sistematic. Entuziasmul de a lupta şi de a sta acasă s-a pierdut”, spune Pero Kostadinov, primarul din Valandovo, în vârstă de 33 de ani.

Adevărul din statul macedonean, într-un proverb celebru

Aproape 90% din veniturile locuitorilor provin de pe urma activităților din agricultură în satul Valandovo, la fel ca și în mare parte din Macedonia de Nord.

„Cinci dintre prietenii mei din clasă, formată din 20 de studenţi, s-au mutat deja în străinătate împreună cu familiile lor”, a declarat Bojan Nikolov, membru al consiliului municipal pentru tineret din Valandovo, în vârstă de 24 de ani.

Populația din Macedonia de Nord a scăzut cu peste 200.000 din 2002 și până în prezent. De la dizolvarea Iugoslaviei, în 1991, și ulterior declararea independenței statului, mulți au sperat la un viitor strălucitor. Mai cu seamă în contextul integrării în Uniunea Europeană, pentru care statul a aderat încă din 2004. Procesul a fost însă blocat și prelungit de nenumărate ori, fiind surclasat de aderarea Greciei și a Bulgariei.

Test special de inteligență. Doar cei cu mintea ageră văd numărul 721 din imagine în 6 secunde!

Moneda din România anilor ’90 care se vinde şi cu 18.000 de euro. De ce a ajuns să coste aşa mult, de fapt

Pentru că s-au săturat să aștepte și să viseze la zile mai bune, mulți cetățeni și-au făcut bagajele și au plecat în străinătate. Cei rămași în urmă trăiesc, în medie, cu 470 de euro pe lună. De altfel, un proverb celebru în Macedonia de Nord dezvăluie situația tristă a locuitorilor.

„Este mai bine să fii sclav afară cu 2.000 de euro decât acasă cu 300 de euro”, este o vorbă populară în Macedonia de Nord.

Nici alte state balcanice nu se pot mândri cu un alt scenariu. Și în Albania s-a înregistrat o descreștere a numărului de locuitori. Aproape 1,7 milioane de oameni, reprezentând 37% din populație, au ales calea străinătății în ultimele decenii. Sârbii au plecat și ei din țara natală, după ce conflictele din anii ’90 au afectat economia.