Cum a destructurat Kovesi o rețea din România care a furat cinci milioane de euro prin fonduri europene

160 de percheziții au avut loc marți, 28 iunie, în România și Austria, într-un dosar instrumentat de Parchetul European, instituție condusă de Laura Codruța Kovesi. 

Parchetul European a destructurat o rețea care fura fonduri europene

Update 30 iunie – 12 persoane au fost puse sub acuzare, în urma celor 160 de percheziții realizate marți, 28 iunie, în România și Austria, anunță Parchetul European.

Cele 12 persoane au fost inculpate pentru„participare la o grupare criminală organizată, folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente false sau inexacte sau a unor declaraţii incomplete, în cazul în care fapta are ca rezultat obţinerea de fonduri de la bugetul general al Uniunii Europene şi obţinerea ilegală de fonduri naţionale, şi spălare de bani”, conform comunicatului instituției conduse de Laura Codruța Kovesi.

Știre inițială – Au fost mobilizați pentru anchetă 400 de polițiști și jandarmi care au verificat un grup infracțional specializat în fraudarea de fonduri europene și naționale, dar și spălare de bani.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

Locuințele unor funcționari publici și sediile unor insitituții de stat au fost percheziționate în dosarul al cărui prejudiciu este de peste cinci milioane de euro. 

Se pare că gruparea opera încă din anul 2017, timp în care membrii rețelei au înființat cel puțin 150 de firme pe care le foloseau ca să se poată înscrie pentru a obține fonduri europene. 

Companiile primeau bani din fonduri europene și naționale pe baza unor dosare incomplete în domeniul agricol, dar și alte zone de activitate care erau, în realitate, doar pe hârtie. 

Cum funcționa organizația

Membrii rețelei se foloseau de documente false sau incomplete și facturi prin care dovedeau că ar fi cumpărat utilaje ori bunuri, cerințe ale proiectelor în baza cărora primeau banii europeni.

De fapt, banii nu erau niciodată folosiți pentru astfel de achizițiile, tranzacțiile fiind pur fictive și facturile falsificate. 

Se pare că liderii grupării din România controlau o firmă din Austria pe care o foloseau ca să obțină documentele false. Compania apărea în cel puțin 35 de proiecte finanțate cu bani din fonduri europene. 

Persoanele nu desfășurau niciun fel de activitate pentru implementarea proiectelor și obținerea fondurilor.

Când banii europeni erau virați în conturile suspecților, membrii rețelei scoteau banii cash din ATM-uri și erau investiți în numele unor terți, ca să se piardă urma lor.

Liderii grupării își cumpărau din bani europeni case și mașini, încrezători că urma banilor s-a pierdut.

Anchetatorii au găsit la percheziții teancuri de bancnote de 100 și 200 de euro, dar și mașini scumpe.