Cât ne costă criza energetică în Europa: s-a calculat ”nota de plată” și ne afectează pe toți

La nivel european, în timp ce companiile și oamenii obișnuiți se chinuie să facă economie la energie, autoritățile din fiecare țară se străduiesc să implementeze măsuri eficiente pentru a întinde o mână de ajutor populației. Chiar și așa, costurile aferente crizei energetice sunt fabuloase.

La momentul de față, conform calculelor efectuate de think-tank-ul Bruegel, preluate de Bloomberg, nu mai puțin de 500 de miliarde de euro a ajuns nota de plată pentru criza energetică, impactul financiar al scumpirilor necontrolate și efortul economic de a compensa acele scumpiri.

Scumpirile la energie, dincolo de consecințele evidente

Conform analizei realizate de Bruegel, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au alocat până acum 314 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor și firmelor. În același timp, Marea Britanie a alocat singură 178 de miliarde de euro. Cu costuri fabuloase, aceasta din urmă a făcut o treabă foarte bună în a minimiza consecințele acestui fenomen asupra cetățenilor.

Problema majoră este însă alta. Criza energetică a venit în condițiile care bătrânul continent se confruntă cu o inflație accelerată în majoritatea teritoriilor. Astfel, perspectivele economice sunt sumbre, iar 1,7% din Produsul Intern Brut al comunității europene a fost dat pe costuri suplimentare cu energia. Pentru a mai reduce din consecințe, la reuniunea de pe 30 septembrie, va fi stabilit un plafon de preț pentru electricitatea produsă de firmele care nu utilizează gazele naturale și, în același timp, o țintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

Unde trebuie așezat patul în dormitor, de fapt. Mulți fac greșeala asta, fără să-și dea seama că nu este poziția corectă de dormit

Toată viața ai pus greșit produsele în frigider. Experții îți spun unde să așezi corect legumele, fructele și carnea

„Concepute inițial ca un răspuns temporar, la ceea ce trebuia să fie o problemă temporară, aceste măsuri s-au umflat și au devenit structurale. Această cifră ar urma să crească pe măsură ce prețurile la energie rămân ridicate. Asta este în mod clar nesustenabil din punctul de vedere al finanțelor publice”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.

Cea mai problematică consecință a crizei economice actuale este însă alta, mai puțin evidentă. În funcție de măsurile luate de fiecare guvern din UE, se vor adânci divergențele economice în rândul statelor membre. Practic, țările bogate vor deveni mai bogate, iar săracii vor sărăcii și mai mult. „Un asemenea nivel de intervenție presupune și riscul de fragmentare în Europa. Guvernele cu un spațiu fiscal disponibil mai mare, în mod inevitabil, vor gestiona mai bine criza energetică prin devansarea vecinilor în cursa pentru resursele energetice limitate în lunile de iarnă. De aceea, este important să fie concepute politici care să asigure sustenabilitatea fiscală și aceste politici să fie coordonate, în special în rândul statelor UE”, a spus Simone Tagliapietra.

Dacă ne uităm doar la România, autoritățile din țara noastră au alocat până acum 6,9 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor și firmelor sau 2,88% din PIB. Valoarea cu pricina o plasează pe locul 7 în Europa, după Marea Britanie, Croația, Grecia, Italia, Letonia și Spania.