Ce înseamnă digitalizarea muncii, gig economy și cum te afectează

Generațiile care vin din urmă își doresc un alt tip de program, o altfel de remunerație și alte raporturi între angajat și angajator. De fapt, nu prea-și mai doresc angajatori. Vrând-nevrând, piața muncii se modifică pentru a le satisface aceste dorințe. Munca se digitalizează, iar noul tablou e cunoscut sub numele de gig economy.

”Am ajuns o țară de cărăuși” – îmi spunea, zilele trecute, un prieten, referindu-se la oamenii îmbrăcați colorat de la Glovo, Foodpanda, Tazz și alte servicii similare, dar și la angajații companiilor de curierat care bat orașul de la un capăt la altul pentru a-și livra coletele.

Sigur, e o exprimare plastică și poate un pic forțată. Când te referi la orice fel de activitate, inclusiv la oamenii care lucrează în calitate de colaboratori, așa cum sunt curierii platformelor de livrări la domiciliu sau șoferii Uber sau Bolt, nu e loc de niciun fel de etichete. De multe ori, sunt oameni care fac asta doar în afara orelor de job, pentru venituri în plus.

Pe de altă parte, pot fi oameni care și-au pierdut locurile de muncă și atunci singura modalitate de a câștiga bani e să lucreze când vor, pentru cine vor.

Farmaciile din România care au program nonstop de Crăciun și Revelion în decembrie 2024. Le poți trece pragul la orice oră

VIDEO: Avion de pasageri cu peste 70 de persoane la bord, prăbușit în Kazahstan după ce a survolat aeroportul în cercuri înainte de impact

Astfel de activități sunt doar cele mai vizibile din tabloul enorm cunoscut sub numele de gig economy. Odată cu apariția internetului și a aplicațiilor care-ți rezolvă aproape orice, piața muncii se modifică într-un ritm extrem de rapid.

Nimic nu va mai fi la fel.

Ce e gig economy

Gig economy e un termen care li se adresează freelancerilor, celor care-și fac propriul program și care nu au un angajator fix. Lucrează pe proiecte, și le aleg pe cele care sunt cu adevărat de interes și sunt remunerați în condițiile pe care le impun.

Mulți români obțin venituri prin intermediul unor platforme globale de tip freelance. Acolo se pun în legătură cu companii din străinătate, cele care, de regulă, plătesc mult mai bine decât angajatorii locali.

Pandemia a arătat că se poate  lucra la fel de bine de la distanță. Practic, procesele de digitalizare s-au accelerat, iar cei aflați în căutare de proiecte au putut observa că această piață n-a avut de suferit, ba din contră.

Piața muncii se schimbă

Cum spuneam, munca remote a devenit noul normal pe perioada pandemiei și toată lumea și-a dat seama că se poate și așa. Multe companii au ales acum, odată cu relaxarea restricțiilor, modelul de muncă hibrid – câteva zile la birou, celelalte de acasă. Și nu vor renunța prea curând la acest sistem.

Mai toate studiile publicate pe subiect arată că aceasta va fi direcția în toată lumea.

Pentru a facilita această direcție, însă, e nevoie de infrastructură. Internetul avansează rapid și dă semne că ține pasul, dar există oricând riscuri. Pentru că dacă totul depinde doar de o singură infrastructură – internetul – atunci, în cazul unei probleme, totul se poate nărui.

În cel mai rău scenariu (nu imposibil), conexiunea la internet poate pica. Și atunci totul se oprește în loc.

Ce e industria 4.0

Țările dezvoltate sunt deja acolo, celelalte trebuie să se pregătească. E vorba de noua direcție a economiei digitale – care poartă numele de Industria 4.0.

E vorba, în principiu, de digitalizarea muncii și a tuturor proceselor din toate domeniile. Totul se face cu ajutorul dispozitivelor mobile, senzori, printare 3D și 4D, realitatea augmentată, tehnologii de detectare a locației, platforme Internet of Things pentru monitorizare în timp real.

Și lista nu se oprește aici: toate companiile caută soluții inteligente de tip cloud, analize Big Data, machine learning și multe altele.

Iar istoria arată că mai toate pandemiile au lăsat în urmă ravagii, e adevărat, dar au forțat și progresul cu tot ce se putea la acea vreme. În 1920, după gripa spaniolă, în SUA, operatoarele de telefonie au fost puternic impactate de automatizarea implementată, fiind job-ul cel mai popular printre femeile americane.

Ebola și SARS „au accelerat adoptarea roboților, mai ales atunci când sănătatea a fost impactată puternic, fiind asociată cu o scădere economică majoră”.

Își vor pierde mulți oameni joburile odată cu automatizarea proceselor? Mai mult ca sigur că da.

Relevant nu e însă acest aspect, ci ce se întâmplă cu acei oameni. Aici trebuie să intervină Guvernele, care să aranjeze viitorul de așa natură încât să nu apară revolte sociale. Creșterea șomajului și neintegrarea unor oameni pe piața muncii creează mai mereu tensiuni sociale.

Ce face România

Din păcate, mai nimic. E greu să crezi că, în 2021, încă mai există servicii care nu au nici măcar o componentă de digitalizare, dar instituțiile statului sunt pline de asemenea exemple negative.

Nu s-au făcut investiții pentru ca relația cu cetățeanul să se desfășoare în condiții optime și, de fapt, pe termen lung nici măcar nu e vorba doar de asta. PIB-ul poate crește dacă statul înțelege că sistemul digital, indiferent de domeniu, e viitorul.

Un raport Deloitte, realizat recent, arăta cum creşterea gradului de digitalizare a serviciilor şi lanţurilor valorice în Europa în următorii şase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% şi al productivităţii cu 16,70%.

Multe companii private au înțeles asta, dar sistemul public nu dă semne că înțelegere direcția. De fapt, poate o înțelege. Marea problemă e, însă, ce urmează odată cu digitalizarea din aparatul bugetar: însemnă că mulți oameni vor rămâne fără locuri de muncă, pur și simplu nu va mai fi nevoie de ei.

Nicio putere nu-și asumă deocamdată o asemenea restructurare în aparatul bugetar.

Datele Deloitte pentru România arată în felul următor: creşterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%.

Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârşitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea creşte cu 16,48%.

Suntem deja conduși de roboți?

Există mulți economiști care cred că munca se va digitaliza complet, dar că nu toți oamenii vor fi parte din noua economie. Multe dintre sarcini vor fi preluate de roboți, mașinării, sisteme bazate pe inteligență artificială și algoritmi.

De fapt, nu e deloc greșit să admiți că deja suntem conduși, sub o formă de alta, de roboți.

Gândește-te că traseele tale sunt gândite de Uber, banii din aplicația de banking pleacă sau vin în baza unor sisteme digitalizate. Dacă aplicația Uber sau Foodpanda pică, au o breșă de securitate sau orice altceva nedorit, atunci cui te adresezi?

Un alt exemplu: uită-te la activitatea de pe Facebook a unor publicații din România. Sunt la mâna algoritmilor, dacă acele conturi sunt restricționate, așa cum arătam AICI, nu există niciun factor uman care să-și asume decizie. Nu poți contesta așa ceva. Algoritmii au decis și tu trebuie să accepți. N-ai de ales.

Munca se digitalizează și, odată cu ea, toate activitățile tale de zi cu zi. Vrând-nevrând, oamenii au devenit niște forme de tip avatar. Și la locul de muncă, și acasă.