Cât viitor au NFT-urile și în ce măsură merită să plătești mii sau zeci de mii de dolari pentru așa ceva

În era digitală, artiștii, indiferent de domeniu, au căutat să se adapteze, să țină legătura și altfel cu fanii lor, dar și să caute să monetizeze într-o perioadă în care lucrurile nu s-au mișcat foarte bine. Așa a luat naștere moda NFT-urilor.

NFT-urile, adică token-uri non-fungibile, au intrat în atenția celor pasionați de tot ce mișcă în lumea digitală odată cu prețul record oferit pentru o asemenea operă.

Casa de licitații Christie’s a reușit să vândă să vândă un colaj digital creat de un artist pe nume Beeple pentru aproape 70 de milioane de dolari. Se întâmpla la începutul acestui an, iar o asemenea sumă oferită nu avea cum să fie trecută cu vederea.

A fost ceva spectaculos? Ei bine, există păreri pro și contra.

De ce nu le arată Ada Condeescu micuților săi scene din proiectele în care joacă: “Recunosc că nu am cablu TV. Nu vreau să mă vadă în alt context de familie” EXCLUSIV

Ce să faci ca să nu se mai strângă apă în frigider. Trucul la care apelează gospodinele pricepute

Ce e cert, însă, e că lucrarea era intitulată „Everydays: The first 5.000 Days” și a reprezentat un punct de cotitură în domeniul artei oferite în format digital. A fost prima licitaţie majoră care a inclus o astfel de operă și prima dată când a acceptat plata în criptomonede. Aproape 22 de milioane de oameni au accesat site-ul Christie’s în ultimele momente ale licitaţiei, la care au participat colecţionari din 11 ţări.

Interes există, așadar.

Ce-s, de fapt, operele de tip NFT

E vorba, cum spuneam, de artă în formă digitală. Cine cumpără așa ceva deține activ digital care nu poate fi înlocuit cu nimic similar. Ca un tablou cu Mona Lisa. Pot exista copii, dar numai unul e originalul.

Aceste active digitale sunt înregistrate în tehnologia blockchain, cea care e folosită și-n domeniul criptomonedelor ca Bitcoin.  Oricine poate crea un activ digital, mai ales că au apărut tot felul de platforme care-ți permit să faci asta simplu și rapid. AICI găsești toți pașii pe care trebuie să-i urmezi.

E important de precizat că nu e neapărat necesar să cumperi așa ceva doar cu criptomonede, pentru că sunt platforme care-ți permit să achiziționezi doar cu un simplu card bancar.

Tehnologia blockchain, pusă la treabă

Un format digital, fie că e vorba de o poză, un GIF sau orice altceva din această zonă, poate fi foarte ușor duplicat. Fișierul propriu-zis se poate găsi în mai multe spații de stocare, dar odată ce ai cumpărat un NFT, acesta vine la un pachet cu un certificat digital, care te face unic proprietar.

Acesta poate fi vândut mai departe, exact ca-n cazul unui tablou, iar pe măsură ce se întâmplă acest lucru, valoarea lui crește teoretic.

Opera creată de Beeple, spre exemplu, de care-ți povesteam mai sus a fost văzută de milioane de oameni și se găsește și pe internet, la o simplă căutare. Dar numai cel care a plătit cele aproape 70 de milioane de dolari deține certificatul de autenticitate.

Mă întorc la comparația cu tabloul cu Mona Lisa. Pot exista sute de copii, dar originalul e numai unul.

NFT-urile pot fi cu adevărat orice digital (cum ar fi desene, muzică, creierul tău descărcat și transformat într-un AI), dar o mare parte din entuziasmul actual este în jurul utilizării tehnologiei pentru a vinde artă digitală. NFT-urile sunt concepute pentru a-ți oferi ceva ce nu poate fi copiat: proprietatea asupra operei (deși artistul poate păstra în continuare drepturile de autor și drepturile de reproducere, la fel ca în cazul lucrărilor de artă fizică).

Merită să plătești pentru așa ceva?

Ei bine, se pare că unii oameni consideră că da. Există situații în care dreptul de proprietate e cedat integral, dar există și situația în care artistul poate deține în continuare drepturile de autor, așa că poate produce și poate vinde pe mai departe copii.

Dar token-ul te face proprietar al muncii originale.

Atunci când există un asemenea interes, care implică milioane de dolari, atunci se pune întrebarea: să fie vorba doar de o bulă speculativă?

Răspunsul lui Beeple, artist al cărui nume este Mike Winkelman, te pune pe gânduri. Până să-și vândă NFT-ul cu zeci de milioane de dolari, el declara pentru BBC:

”Cred că e vorba, totuși, de o bulă, ca să fiu sincer. Și cred că ne aflăm în acest moment chiar acum”, spunea el.

Artiștii din muzică văd potențial

Moda NFT s-a născut peste hotare, dar a ajuns rapid și în România. Delia e primul artist de la noi care a decis să-și lanseze o piesă în acest format pe una dintre cele mai cunoscute platforme din domeniu, OpenSea.

Artista a profitat la acea vreme și pentru a marca evoluția tehnologiei din domeniu. A ales să ofere și o casetă audio ca un tribut adus inventatorului său, Lou Ottens, care murise recent. El a inventat caseta audio la începutul anilor ’60.

”Muzica ar fi fost diferită fără casete și CD-uri, așa cum viitorul va fi diferit cu tehnologia blockchain. Imaginația noastră e limita”, arăta Delia în mesajul care însoțea mesajul.

Puternic afectați de pandemia de coronavirus, lăsați fără concerte, trupele de muzică și artiștii independenți au fost obligați să găsească noi metode pentru a interacționa cu fanii sau pentru a-și monetiza munca. Au oferit, e adevărat, și concerte online, dar n-a durat mult până când au descoperit moda NFT.

Bani pe repede-înainte

Veniturile industriei nu mai sunt acum generate de vânzarea de CD-uri și casete, ci de platformele de streaming – fie că e vorba de vizualizări pe YouTube sau număr de ascultări pe Spotify. Mulți dintre ei, nemulțumiți de faptul că aceste platforme de streaming păstrează o mare parte din venituri, au venit chiar și cu o petiție pentru a cere un cadru legislativ mai favorabil.

Dar NFT presupune vânzare oarecum directă. Și a fost o tranziție naturală.

Cofondatorul trupei Linkin Park, Mike Shinoda, a reușit să vândă un token nonfungibil în schimbul a 10.000 de dolari.  Și a considerat că e cale mult mai rapidă de a face bani. A scris pe Twitter că nu ar fi primit acești bani într-un timp atât de scurt dacă se limita la lansarea piesei doar pe platformele de streaming.

#NFT update. Someone bid $10k USD on my piece (thanks!). And some folks are still confused about what this is. The short answer: an experiment. (more below)

— Mike Shinoda (@mikeshinoda) February 6, 2021

”Iată ce e cu adevărat nebunesc. Dacă aș fi încărcat piesa pe una dintre platforme, n-aș fi încasat niciodată această sumă, după toate taxele și comisioanele care se duc la platformă, label, marketing etc.” – Mike Shinoda.

Există viitor pentru NFT?

Te poți întreba, pe bună dreptate, de ce să cumperi un NFT, mai ales unul care vine sub formă de MP3, dacă poți asculta oricând piesa respectivă oriunde dorești. Este, însă, un activ destinat mai degrabă colecționarilor. Așa cum adunai diverse cartonașe cu fotbaliști când erai mic, așa e și acum cu arta în format NFT.

Dacă valoarea a ceea ce deții tu va crește pe viitor, atunci te poți îmbogăți. E un scenariu ipotetic, e adevărat, dar, pentru moment, e cert că poate fi o metodă prin care-ți poți susține artistul preferat și-i poți arăta direct asta.

Experții susțin că viitorul NFT-urilor va depinde într-o mare măsură de tehnologia din spate și cât de mult poate fi ea îmbunătățită.

”E posibil ca arta în format NFT să devină ceva foarte ușor de acceptat în viitor, poate fi un mijloc de apropiere între artiști și fani. Aceasta ar putea fi tranziția, așa cum am văzut în industria muzicală de nenumărate ori. Când au apărut MP3-urile pentru prima dată au existat oameni care spuneau că nu le vor cumpăra sau nu le vor folosi niciodată. La fel și cu streamingul și acum toată industria e pe streaming. Criptomonedele și blockchain-ul pot susține această tranziție. Potențial există”, spune jurnalistul Jamie Parmenter, pentru BBC.

Moda NFT ar putea fi privită, dintr-un anumit punct de vedere, la fel ca moda criptomonedelor. Dacă există interes, există valoare.

Dacă nu, totul se poate dovedi o bulă speculativă, caz în care totul se năruie pentru cei care și-au pus speranțele în așa ceva.