Un cercetător român contribuie la rezolvarea misterului asteroidului cu formă de minge de golf
Un asteroid cu formă de minge de golf este unul dintre cei mai mari asteroizi din Sistemul nostru Solar, iar un cercetător român ne ajută să-l înțelegem mai bine.
Dr. Mirel Bîrlan, cercetător la Observatorul din Paris și la Institutul Astronomic al Academiei Române, face parte dintr-o echipă de oameni de știință care a obținut imagini ale asteroidului Pallas. De fapt, acesta este al treilea obiect ca mărima din centura de asteroizi. Diametrul său este aproape a șaptea parte din diametrul Lunii.
Datorită craterelor de pe suprafața acestuia, oamenii de știință l-au asemănat pe asteroid cu o minge de golf. Acestea sunt o consecință a unei perioade din istoria asteroidului marcată de coliziuni violente. De asemenea, ar putea fi explicația înclinației neobișnuite a orbitei sale, care a surprins oamenii de știință câteva secole la rând. Astronomii au observat că asteroidul orbitează în jurul Soarelui de-a lungul unei orbite extrem de înclinate comparativ cu majoritatea obiectelor cerești din centura de asteroizi. Această înclinație a rămas mult timp un mister.
Acum, o echipă europeană de cercetare din care face parte și Dr. Mirel Bîrlan, a obținut imagini cu asteroidul folosind Telescopul VLT (Very Large Telescope) al organizației European Southern Observatory (ESO).
Ce au descoperit cercetătorii despre acest asteroid cu formă de minge de golf
Oamenii de știință au reconstituit forma asteroidului în 3D. În total, aceștia au au identificat 36 de cratere cu un diametru mai mare de 30 km, acoperind mai bine de 10% din suprafața asteroidului. Acest lucru este dovada faptului că Pallas a cunoscut o perioadă turbulentă de coliziuni de-a lungul istoriei sale, de două sau chiar trei ori mai intensă decât cea a asteroizilor mai mari precum Ceres și Vesta.
Imaginile asteroidului au evidențiat, de asemenea, o pată strălucitoare pe suprafața acestui asteroid cu aspect de minge de golf. Cea mai probabilă explicație pentru originea acestei descoperiri este aceea că pe suprafața asteroidului există un depozit important de sare, cu proprietăți de reflexie mult diferite de alte regiuni ale suprafeței. Cel mai probabil aceste săruri din regiunile strălucitoare sunt datorate unui amestec de apă și compuși din siliciu.
Cercetările realizate de echipa europeană au dus și la descoperirea familiei de asteroizi Pallas, un grup de asteroizi de mici dimensiuni. Simulări ale ciocnirilor cu Pallas sugerează că această familie ar putea fi rezultatul unei coliziuni violente cu un obiect cu diametru între 20 și 40 de km, de acum 1,7 miliarde de ani.