Marea problemă a RADET de care Firea n-ar vrea să se vorbească în această perioadă
La sfârșitul acestei săptămâni, RADET a pus-o de un comandament de urgență pentru a analiza problemele din rețea. Acele probleme de care se plâng mulți bucureșteni lăsați zile la rând fără apă caldă și căldură. Cum s-a ajuns aici? Păi e rezultatul firesc al zecilor de ani de incompetență administrativă la nivel de municipalitate, ani în care nu s-a investit niciun ban în rețeaua de furnizare a apei calde. Bucureștiul stă, în acest moment, pe o bombă cu ceas. Care poate exploda, mai devreme sau mai târziu.
RADET e administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România și a intrat, recent, în faliment. A fost rezultatul unor datorii rostogolite, ignorate de toți cei care s-au perindat pe la Primăria Capitalei.
De la Videanu, Băsescu, Oprescu și până la actualul primar-general, Gabriela Firea, în mandatul căreia s-ar putea să explodeze și această bombă care înseamnă sistem de termoficare.
RADET are 43% din piața de termoficare. Restul aparține celorlalți jucători din România, împărțiți la nivel național. Mai bine de jumătate de milion de locuințe din București sunt racordare la sistemul central. Adică peste 8.000 de blocuri și peste 300 de imobile. Sunt oameni (cam 1,2 milioane, după datele RADET) care stau cu grijă, în fiecare iarnă, că pot rămâne oricând fără căldură și apă caldă.
Acum, că te-am pus la curent cu cifrele, hai să vezi de ce reprezintă sistemul de termoficare din București un risc pentru populație.
Cum a ajuns RADET în faliment și ce a făcut Firea
RADET a intrat, recent, în faliment, iar Gabriela Firea a găsit soluția prin care bucureștenii să nu rămână fără apă caldă și căldură. A mutat furnizarea agentului termic la una dintre companiile municipale înființate recent – adică la Termoenergetica. Numai că au fost mutate aceleași probleme.
Gunoiul de sub preș s-a mutat sub un alt preș.
Din punct de vedere juridic, lucrurile nu s-au rezolvat, însă, deloc. Termoenergetica nu poate furniza căldură pentru că încă nu a obținut licența. Și va ma dura ceva până când documentul e eliberat. Și dacă te întrebi de ce încă mai ai căldură în calorifere (asta în cazul fericit în care ai) e pentru că există o portiță legală prin care RADET încă își mai poate continua activitatea, chiar dacă a intrat în faliment.
Dacă falimentul e declarat după începerea sezonului rece, atunci mai poate furniza până la încheierea acestuia. Tocmai pentru a se evita colapsul.
Primăria Capitalei, joc de imagine
Dar Primăria Capitalei a făcut totul doar să dea bine, nu e nimic eficient acolo. A lucrat la efecte, nu la cauză. Pentru că lista cauzelor acestei situații întâlnite acum este extrem de lungă. Și începe cu datoriile rostogolite. Falimentul RADET lasă neachitate datorii de aproximativ 3,7 miliarde de lei către ELCEN, companie deținută de Ministerul Energiei, adică instituția care produce agentul termic distribuit de RADET.
Acum, odată cu declanșarea falimentului, ELCEN nu va mai vedea acești bani niciodată.
Bucureștiul stă pe o bombă cu ceas
Motivul pentru care foarte mulți bucureșteni au preferat să rămână în sistemul centralizat este gigacaloria subvenționată de Primăria. Practic, prețul gigacaloriei este de 400 de lei, după cum a stabilit ANRE. Dar bucureșteanul e taxat doar cu 163 de lei. Restul e plătit de municipalitate.
În teorie, doar. Pentru că, în practică, Primăria nu și-a plătit cu întârziere sau chiar deloc aceste obligații către RADET. E a doua cauză care a dus la falimentul RADET și la problemele cu țevile care pocnesc aproape în fiecare zi. Avariile sunt extrem de dese, pentru că tot sistemul este învechit.
Ca să înțelegi exact cum funcționează acest mecanism, trebuie să te uiți la CET-urile de pe la periferie. Acolo se încălzește apa, care apoi se distribuie în calorifere prin intermediul RADET. Este o rețea extrem de mare și, practic, sub București sunt sute de rețele de țevi. Și toate sunt extrem de vechi – 30 sau 40 de ani.
Zilnic, potrivit consilierilor din opoziție, se pierd 2.000 de tone de apă caldă, pentru că țevile sunt ciuruite în multe locuri și continuă să pocnească. Asta se întâmplă pentru că trebuie crescută presiunea pe rețea. Adică să se pompeze și mai multă apă caldă, pentru ca pierderile să nu se mai simtă. Doar că nu se ajunge nicăieri în acest ritm.
Presiune mai mare înseamnă pierderi și mai mari.
Iar rețeaua, fiind extrem de veche, nu face față. Așa apar avariile, care lasă fără apă caldă diverse zone din București. Iar angajații RADET intervin doar punctual, pentru a repara, pe ici pe colo, ce poate fi reparat. Imaginează-ți rețeaua de distribuție ca pe o anvelopă.
Degeaba mergi mereu la vulcanizare să lipești locul în care s-a spart, la un moment tot vei avea nevoie de una nouă. Așa e și cu rețeaua RADET. Pentru că nu s-a investit în infrastructură nouă, sistemul e acum praf și pulbere. De aici și până la o avarie majoră, nu mai e decât un pas.
Uite cam ce se găsește sub București. Țevi ruginite și gata oricum să crape. Așa cum s-a mai întâmplat în repetate rânduri. Și nimeni nu a mișcat un deget.
România te lasă să mori
Programul de investiții al RADET arată stufos dacă te uiți pe site-ul Regiei. În realitate, însă, nu s-a făcut nimic. RADET se lăuda că a semnat contracte de 150 de milioane de lei pentru înlocuirea țevilor, materiale și reparații. Dar sunt planuri care vin târziu și nu țin cont de gravitate problemei, se arăta într-o analiză Frames.
Anul trecut, de exemplu, specialiștii spuneau că modernizarea completă a sistemului de termoficare se poate întinde pe 20 de ani, iar costurile sar de 1 miliard de euro.
Reabilitarea sistemului de termoficare este complexă, s-ar întinde pe 20 de ani, ar viza înlocuirea a 80% din conducte şi ar costa peste trei miliarde de euro.
,,Raportaţi la cei peste 4000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislaţia europeană’’
Adrian Negrescu, manager Frames
Nu doar Gabriela Firea e de vină pentru ce se întâmplă acum în București. Vinovați sunt toți primarii care au condus Capitala în ultimii ani. Care, confruntați cu problemele apărute în sistem și cu avariile, au fost preocupați doar să dea la bine la televizor și să calmeze populația.
Probleme se știau, dar nu s-a intervenit. România te lasă să mori. În flăcări sau în frig – tot aia e.
,,Soluţia se află, în primul rând, în mâinile municipalităţii. Să îşi asume faptul că este responsabilă pentru cetăţenii săi. Bucureştenii sunt, în prezent, victimele de serviciu în acest război instituţional şi juridic, în care birocraţia, incompetenţa, interesele politice şi lipsa de viziune administrativă fac din RADET candidatul ideal la un loc în topul falimentelor’’, adăugau analiştii Frames.
Cel mai grav scenariu în cazul RADET
Ai, mai jos, un scenariu alarmist, dar explicațiile par pertinente. Sigur că ar fi inimaginabil ca o capitală din Europa să ajungă într-o astfel de situație.
Dar România nu există, după cum îți ziceam în celebra rubrică. Iată încă un argument în acest sens.