Obsesia oamenilor cu rețele sociale îi face să-și schimbe înfățișarea radical
Toate filtrele care te fac să pari mai frumos au și o parte negativă. Unii oameni recurg la operații estetice pentru a arăta mai bine în selfie-uri și de a semăna mai mult cu versiunea lor editată cu filtre.
Din ce în ce mai mult, fenomenul solicitării de proceduri care să îi facă să semene mai mult cu imaginea lor digitală ia amploare. A fost denumit de medicul cosmetician Tijion Eshodrept „Dismorfia Snapchat”. Dacă înainte oamenii aduceau la clinica sa dedicată operațiilor estetice drept ideal de frumusețe fotografii ale unor celebrități, aceștia aduc acum chiar poze cu ei cărora le-au aplicat un filtru.
Oricine poate acum, cu aplicații precum Snapchat sau Facetune – ori cu opțiunile de filtre din Instagram și Facebook, să-și netezească pielea, albi dinții sau face ochii și buzele să pară mai mari.
În 2018, s-a înregistrat o creștere cu 24% a intervențiilor chirurgicale cosmetice sau injectabile la pacienții cu vârsta sub 30 de ani. Principalele motive pentru care oamenii recurg la intervenții estetice sunt dorința de a avea buze mai pline, ochi mai mari sau un nas mai subțire, totul pentru a arăta mai bine într-o poză pe care o postează pe rețelele de socializare.
Acest trend al filtrelor poate declanșa tulburarea dismorfică a corpului (BDD), o afecțiune care îi face pe care oameni să se concentreze pe defecte reale sau imaginate de ei atunci când se gândesc la aspectul fizic. Adesea urmate de o editare meticuloasă, selfie-urile creează așteptări nerealiste, reduc încrederea de sine a celor care le fac și sporesc anxietatea bazată pe felul în care arată.
O persoană obișnuită face în medie de 25.000 pe viață. 55% din selfie-urile de pe social media provin de la Millennials, 24% de la Generația X și 9% de la Baby Boomers.