TEST The Division 2 – Un shooter-RPG care te-ar putea încânta
The Division 2 dă New York pe Washington, Ubisoft umblă puțin la grafică și aduce câteva modificări de gameplay binevenite. După sesiunea de private beta pot spune că The Division 2 se conturează a fi un hit.
Când am văzut primul trailer pentru The Division am rămas cu gura căscată. Părea un joc extraordinar. Din păcate, realitatea nu a coincis cu imaginea din mintea mea. The Division a fost o idee bună, dar nu a avut cea mai fericită implementare. Cu The Division 2 nu mi-am făcut așteptări mari și am fost plăcut impresionat de sesiunea de joc din private beta.
Ubisoft și Massive Entertainement au decis să mai încerce odată, dar nu cu expansiuni pentru jocuri original, ci cu un sequel.
The Division 2 continuă acțiunea primului joc, la șapte luni după precedentul, dar locul se schimbă și New York-ul înzăpezit din primul titlu este înlocuit cu Washington-ul văratic.
În primul rând, la nivel vizual cele două titluri sunt asemănătoare, dar cu un plus la nivel grafic pentru The Division 2. Era și normal. Motorul grafic Snowdrop a fost îmbunătățit, iar acum avem o iluminare mai bună, schimbări de vreme mai variate și mai multe obiecte destructibile. Atenția la detalii pentru mediul încojurător este încă acolo și jocul arată foarte bine cu setările grafice ultra. Am reușit să mențin peste 45 de FPS-uri pe setări ultra la o rezoluție 3440 x 1440 pixeli cu un Ryzen 5 1500X, 16 GB RAM și un GTX 1080.
Schimbarea orașului este binevenită (deși îmi place foarte mult New York-ul) pentru că asta înseamnă mai multă varietate, iar Washington-ul oferă mai multe zone de explorat decât strâzile drepte ale New York-ului. În continuare, în Washington sunt străzi aglomerate, dar am întâlnit și parcuri și zone mai deschise cu mai puține obstacole pe care le-aș putea folosi pentru a mă proteja de inamici.
The Division 2 este mai bun decât primul joc în aproape toate aspectele
Povestea te duce imediat la Casa Albă care devine baza de operațiuni. De acolo trebuie să străbați orașul, în sus și în jos, și să impui legea. Faci misiuni, cucerești puncte de control, deblochezi „safe house”-urile și așa mai departe. Fiecare kill, și fiecare misiune dusă la capăt îți aduce experiență care te ajută să faci level. Mai departe deblochezi mai multe abilități pasive sau active care să te ajute în luptă.
Mecanicile de împușcat, animațiile sunt în continuare foarte bune și îmi place foarte mult acest stil de luptă. De asemenea, am observat că aduni destul de multe arme și diferite într-o perioadă destul de scurtă. Mi-a plăcut faptul că armele pe care le-am încercat s-au simțit diferit: au ritmuri de tragere diferite, recul mai mare sau mai mic, chiar și ținta se schimbă.
Astfel, în The Division 2 pare că-ți oferă mai multe posibilități în ceea ce privește armele și stilul de joc. Au fost introduse și noi skiluri, drone sau turete și trei specializări. Atunci când ajungi la final poți alege din trei specializări: sniper, demolitionist și survivalist (precizie, explozie, capcane). E bine că nu ești blocat într-o specializare și poți să schimbi când ai chef.
În acest beta, Ubisoft a făcut bine și după câteva misiuni îți dă posiblitatea să joci cu trei personaje de nivel maxim cu specializări diferite. Am încercat demolitionistul într-o misiune alături de alți trei flăcăi. Acest gen de personaj este potrivit pentru cei care aleg să intre în lupte de aproape și care vor să vadă multe explozii. Misiunea a fost dusă cu succes la capăt și m-am bucurat să văd că inamicii sunt la fel de deștepți ca în The Division și vor încerca să te flancheze și vor folosi explozibil ca să te scoată din poziția unde te-ai ascuns, iar pentru a avea succes ai nevoie să joci în echipă.
De fapt, jocul pare a fi balansat destul de bine, astfel încât am murit de câteva ori,când am devenit prea încrezător și nu m-am ascuns după obstacole. Acest lucru este datorat și faptului că s-a schimbat mecanica de vindecare, iar acum aplici straturi de armură (proces de durată) care să te ajută să faci față gloanțelor inamicilor. Asta face să fii mai vulnerabil și ca inamicii să nu mai absoarbă cantități uriașe de damage pentru ca apoi să se vindece 100%. Este o schimbare binevenită atât pentru PvE, cât și pentru PvP.
The Division 2 are și un nou tip de PvP
Pe partea de PvP, The Division 2 oferă două tipuri de întâlniri: organizate și neorganizate. La cele organizate mă refer la meciuri clasice de PvP de tip skirmish sau domination. Până acum, astfel de întâlniri nu erau posibile. Ubisoft a făcut bine și a introdus aceste meciuri de PvP de 4 vs 4 pe hărți create special pentru astfel de meciuri. Am făcut câteva meciuri de 4 v 4 și experiența este complet diferită față de alte shootere precum Battlefield V, CoD Black Ops 4 sau PUBG. Jocul este mult mai tactic și mai dependent de obstacole după care să te ascunzi. E mai lent și îmi place. Ar trebui să satisfacă nevoile de PvP ale oamenilor pentru perioadele când nu au prea mult timp la dispoziție.
Al doilea tip de PvP poate avea loc în acele zone numite „Dark Zone”, unde poți împușca pe oricine pentru a obține echipamentul mai bun. În The Division 2 ai trei astfel de zone (pe diferite niveluri), iar puterea personajelor care intră în aceste zone este „netezită”, adică ai o șansă de câștig chiar dacă ești level 5 și te lupți cu unul de level 9. Sigur, echipamentul va face diferența, dar măcar ai o șansă la o luptă corectă.
În cadrul acestui beta nu am apucat să încerc lupta în dark zone, însă ar trebui să fie o experiență mai plăcută decât în primul joc. Vom vedea după lansarea din 15 martie.
Un alt lucru de care sunt încântat este implementarea raid-urilor în The Division 2. După terminarea poveștii principale te vei putea alătura altor șapte prieteni și să faceți raid-uri impreună pentru un loot mai bun. Poate așa nu te vei plictisi după ce termini povestea.
În concluzie, The Division 2 este distractiv, mecanicile de joc sunt bine puse la punct și noul titlu Ubisoft pare a fi o șlefuire a conceputului introdus de The Division. Singurele îngrijorări din acest moment sunt legate de poveste (sper să nu fie o poveste generică), de personajul principal (de ce Ubisoft nu i-a dat o voce nu înțeleg) și de faptul că lumea virtuală pare pustie (primeam zeci de mesaje de ajutor de la alți jucători, dar doar câțiva i-am văzut în peripeția mea virtuală).
Jocul pare să meargă în direcția corectă, dar o concluzie definitivă o pot da doar după ce petrec câteva zeci sau sute de ore în lumea The Division 2.