Dezvăluirea lui Andronescu cu elevi falși arată că școala românească e ficțiune

Dezvăluirea lui Andronescu cu elevi falși arată că școala românească e ficțiune

Școala românească, la fel ca România, nu există. Ecaterina Andronescu, ministrul Educației, a confirmat asta când a vorbit despre frauda din sistem. Și nu e fraudă pe bani, direct, ci pe numărul elevilor. Dar dacă erai un pic mai atent la ce se întâmplă în România observai că școala românească e o ficțiune la care contribuie diverși oameni de-a lungul unui an ca la un proiect comun vag important.

Înainte de toate, cifrele. La începutul anului școlar 2018 – 2019, numărul elevilor înscriși în clasa a VIII-a era de 175.463. Doar 154.956 s-au înscris la Evaluarea Națională. O scădere simplă, învațată în primii ani de școală, relevă o diferență de 20.507. Aceștia sunt elevi care nu există. Sigur, poate numărul e un pic mai mic, dar tot sunt câteva mii de elevi care nu există.

Apoi e cazul din Brăila – bombastic numit „fenomenul Brăila”. Scheletul ar fi acesta: elevii sunt duși cum-necum până în clasa a opta, iar în ultimul semestru sunt lăsați la vătra, că oricum toți știu că nu au scos nimic din ei.

De ce Brăila? Pentru că e județul în care s-a „furat la cântar” cu nesimțirea clasică pe care doar românii – și popoare estic-similare – o pot afișa: în 2016 – 2017, 36,5% dintre elevii de clasa a opta nu s-au înscris la Evaluare Națională (EN). A fost cea mai mare pondere din țară. Dar media notelor a fost surprinzător de mare: 7,29, adică a doua cea mai mare din țară, după București. Cifrele sunt de la organizația Human Catalyst.

Cifrele sunt umflate, oficial, ca școlile să nu primească mai puțini bani. Cum banii vin per cap de elev, cu cât numărul e mai mare, cu atât finanțarea e mai generoasă. Modelul e aplicat cu succes la Universitatea București, de exemplu, unde facultăți ca cea de Jurnalism, Geologie, Geografie, Biologie, Litere scot sute de absolvenți pe an pentru care nu există „piață de desfacere”.

Țara nu s-a ocupat niciodată cu educația elevilor – aia a fost excepția

Andronescu, să fie clar, nu-i pentru prima dată la Ministerul Educației și, dacă soarta PSD e frumoasă în România, poate că nu va fi nici ultima dată acum. De-a lungul mandatelor ei nu s-a schimbat ceva, iar reformele au fost pasate pe viitor, că e mai simplu.

Eu zic că școala românească e o ficțiune, pentru că o astfel de entitate ar trebui să producă ceva ca să aibă rost. Și nu mă refer la absolvenți de Litere sau Jurnalism, că acolo s-a trecut deja de suprasaturare. Nu, trebuie să producă încă de la finalul gimnaziului sau liceului niște oameni capabili să devină angajați. Și n-are așa ceva.

Ultimul electrician pe care l-a scos școala asta a apărut din greșeală. Ultimul mecanic auto s-a specializat prin clipuri pe YouTube. Ultimul inginer în construcții a fost luat în leasing din Vietnam. Ultimul inginer agronom a ratat cursa București – Madrid și-a zis că măcar să încerce să câștige ceva bani pentru un bilet nou de avion. Ultimul metalurgist a ajuns așa ceva când încerca să scape de armată. Iar un ministru pentru Educație încă n-a fost produs de școala românească.

Realitatea e însă că frauda asta există de cel puțin 30 de ani. Am prins-o și eu în copilărie, când era un fel de ciumă să fii repetent sau corigent și aproape că te ruga profesoara să numeri o bilă ca să treci clasa. Până la liceu, care a fost unul mai bun, eu n-am auzit de competențe, învățat, pregătire profesională. Și sunt, probabil, 10 licee bune în România care pregătesc niște oameni capabili să își asigure un trai rezonabil în afară.

Dacă te gândești bine, școala românească e o comedie ușurică de pe Netflix

Școala românească e o ficțiune derulată sub forma unui sitcom amenajat în același cadru temporal și fizic an de an. Decorul e același, oamenii aceiași – dacă nu pleacă din țară – și din fundal sunt băgate râsete și aplauze când vin perlele de la bacalaureat și evaluare sau când olimpicii mai reușesc ceva.

Această producție de consum general angrenează însă câteva milioane de oameni. De la profesori până la elevi, de la părinți până la secretari prin Ministerul Educației, de la companii și diverși angajatori până la presă. La final de an vine episodul ăla bun cu examene, ovații sau injurii și retras în pauză competițională până toamna.

Lejer l-aș vedea pe Adam Sandler ministru și pe Sacha Baron Cohen un fel de profesor trăznit care vine să se certe la TV cu diverși oameni din școala românească. Ca să vezi că totul e o invenție, trebuie să te uiți la ce scandaluri sexuale sau despre șpăgi apar anual. Aproape că le ai pe calendar: șpaga vine aproape de sărbători legale și examene, iar filmulețele deocheate apar când ar fi cazul să-și mai aducă cineva aminte că există școală românească.

În rest, toată lumea așteaptă să fie salvată de clopoțel.


Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.

Răzvan Băltărețu
Articol scris de
Răzvan Băltărețu
Scrie despre lucruri serioase care enervează oameni neserioși.
Comentarii
17:37 / 27.06.2019