Andreea, „domiciliată” în spațiu: povestea româncei care aproape s-a mutat pe Marte

Andreea putea fi unul dintre primii cetățeni care să ajungă pe Marte. Ar fi fost un moment cel puțin istoric. Dar proiectul are probleme, iar asta face și călătoria să fie incertă. Cum se vede însă pentru Andreea Rădulescu toată treaba asta și ce-a făcut-o să vrea să ajungă pe planeta roșie? Asta am încercat să aflu de la ea.

Proiectul Mars One a pornit ca cea mai ambițioasă misiune prin care omenirea ar fi putut, în sfârșit, pune piciorul pe Marte. Dacă ar fi avut succes, cei care ar fi pășit pe Marte, ar fi rămas acolo pentru totdeauna.

[related]

Cum a pornit Mars One? În 2011, Bas Lansdorp și Arno Wielders au pus bazele misiunii Mars One, al cărei scop final era să formeze pe Marte o așezare umană permanentă. Dintre cei peste 200.000 de aplicanți, au fost selectați 100 de potențiali candidați, de pe toată suprafața globului.

Se modifică programul școlilor din București luni, după alegeri. Activitatea nu va fi suspendată complet, unii elevi vor face cursuri online

Cea mai mare greșeală pe care o fac șoferii când mașina derapează iarna. Titi Aur: “80% fac exact ce nu trebuie”

În următoarea fază, 40 ar fi trecut prin procesul de izolare, din care ar fi rămas 24. Grupuri de câte patru urmau să aterizeze pe Marte la fiecare 26 de luni. Misiunea presupunea că niciunul nu ar mai fi revenit pe Pământ. Sau, cel puțin, acesta este planul. În 2019, misiunea a ajuns la un oarecare final.

Misiunea Mars One a avut în componența sa două organizații: Mars One Foundation, o organizație non-profit responsabilă cu găsirea de soluții pentru a îndeplini scopul misiunii, și Mars One Ventures, ramura comercială. Bas Lansdorp, fondatorul proiectului, a confirmat falimentul celei de-a doua.

A subliniat că doar aceasta a fost afectată. Potrivit lui, organizația non-profit continuă să caute finanțare pentru îndeplinirea misiunii. Oricum ar fi, călătoria fără întoarcere spre Marte ia o pauză. De la Andreea am vrut să aflu însă cum e să te pregătești, psihic, pentru așa ceva: o misiune sinucigașă (aproape), care poate avea un impact extraordinar asupra societății.

Cum a ajuns Andreea Rădulescu în proiectul de colonizare a planetei Marte

Andreea Rădulescu. Imagine din arhiva personală

Când Andreea a auzit despre proiectul Mars One, nu s-a gândit de două ori și a aplicat. Interesul ei pentru spațiu începuse cu mult înainte. Mars One nu era pentru ea decât o altă oportunitate prin care să poată participa la proiecte desfășurate în jurul pasiunii sale, spațiul cosmic.

În 2013, Mars One a lansat Astronaut Selection Program, care consta în patru runde prin care aplicanții trebuiau să treacă pentru a ajunge să facă parte din echipajul care va coloniza planeta Marte. Primele două runde s-au încheiat deja. În runda a treia au ajuns doar 100 de candidați. Printre ei se află și Andreea Rădulescu, o româncă stabilită la Toronto.

Andreea s-a născut în România, la Timișoara. A plecat în 1999 la facultate în Canada unde a terminat Facultatea de Matematică și Calculatoare. A mers ulterior în Franța, pentru un masterat în științe spațiale, după care s-a întors înapoi în Canada. Următoarea oprire ar putea fi planeta Marte.

Printre cele mai discutate aspecte ale misiunii a fost că aceasta este doar una dus.

Odată ajunși pe Marte, astronauții ar fi blocați acolo. Nu se vor putea întoarce nici dacă-și vor dori. În prezent, pe Andreea n-o sperie acest lucru. Vede misiunea ca pe o provocare și spune că rezultatele necesită sacrificii. E gata să facă orice e nevoie pentru a contribui la evoluția înțelegerii spațiului cosmic, dar și la posibilitatea ca omenirea să poată trăi într-o bună zi pe alte planete.

Procesul de selecție: astronauții misiunii de colonizare a planetei Marte

Imagine din arhiva personală

Primul pas în procesul de selecție a fost o aplicație online, care a inclus și un scurt videoclip în care candidații au explicat cine sunt și de ce vor să fie ei primii oameni care vor păși pe Marte. În videoclipul ei, Andreea a spus că este doar o chestiune de timp până când omenirea va trebui și își găsească un nou habitat, pe o altă planetă.

Pasiunea și toate cunoștințele pe care le avea despre spațiu au ajutat-o să treacă și de a doua etapă. Aceasta a constat, pe lângă un examen medical și evaluarea psihologică, într-un interviu pentru evaluarea cunoștințelor tehnice. Andreea le-a avut.

În timpul rundelor de selecție, Andreea lucra ca enterprise architect în domeniul IT, era în procesul obținerii licenței de pilotaj și participa la numeroase proiecte și programe de cercetare care aveau legătură cu spațiul, în afara proiectului Mars One. A participat la o simularea a vieții pe Marte în cadrul Mars Desert Research Station, a fost instruită în mai multe domenii în cadrul misiunii PoSSUM (Polar Suborbital Science in the Upper Mesosphere) sprijinită de NASA și a realizat cercetări în cadrul mai multor proiecte, precum Lunares Spectra sau ARES (Astronautics Research, Exploration and Simulations).

Pasiunea ei pentru spațiu e vizibilă și din activitățile dinaintea aplicației pentru misiunea Mars One. În 2007, a făcut un master în domeniul științelor spațiale, în cadrul International Space University. A fost Space Scientist în cadrul NASTAR Center și chiar a petrecut câteva luni într-un stagiu de pregătire în departamentul de robotică de la NASA.

Andreea spune că atunci când vine vorba de probele la care au fost supuși candidații nu se poate vorbi că acestea sunt grele sau ușoare, ci totul se rezumă la dacă te potrivești sau nu.

Viața la 38% gravitație

Comunicarea astronauților plecați pe Marte cu cei rămași pe planeta noastră ar fi puțin problematică. Aceasta s-ar face prin satelit și, din cauza distanței, mesajele ar ajunge cu întârziere. Ar putea dura între trei și 22 de minute pentru ca o informație să ajungă la capătul celălalt. Totuși, coloniștii de pe Marte nici n-ar avea prea mult timp pentru asta.

Când se gândea la cum ar fi arătat viața pe Marte, Andreea nu s-ar fi așteptat să găsească nimic. Sau, cel puțin, nimic care ar fi făcut viața pe Marte ușoară.

Își imagina că o zi obișnuită din viața pe Planeta Roșie s-ar fi rezumat la activități esențiale susținerii vieții, cum ar fi producerea de apă sau încercarea creșterii unor culturi de plante. Pe lângă astea, își imagina că ar fi urmat să facă multe experimente și cercetări benefice pentru umanitate. Prin acestea, ar fi ajutat omenirea să înțeleagă cum se poate adapta la viața pe altă planetă.

Toată experiența nu a schimbat-o prea mult. Spațiul deja era o mare parte a vieții ei. Participarea la programe de instruire a astronauților în afara Mars One i-a oferit posibilitatea să înțeleagă ce presupune cu adevărat să mergi și să trăiești în spațiu. Totuși, „spațiul este încă ceva nou, încă sunt multe necunoscute – de aici vine și riscul”, afirmă Andreea.

Este conștientă de riscuri, atât din punct de vedere psihologic, cât și tehnologic. Pe de-o parte, cei care vor pleca pe Marte vor trebui să să se obișnuiască cu singurătatea și faptul că nu este cale de întoarcere. Pe de altă parte, și din punct de vedere tehnologic riscurile sunt destule (atât pe Marte, cât și în timpul călătoriei până acolo).

Omul va ajunge pe Marte. Ce nu știm încă e când

Imagine din arhiva personală

Procesul de selecție se află acum în cea de-a treia etapă. Este posibil ca misiunea să se oprească aici. Sau să inspire alți oameni să facă ceva în acest sens. Elon Musk, fondatorul SpaceX, visează deja la transformarea planetei roșii într-o lume secundară pentru oameni. Nici Jeff Bezos, fondatorul Amazon, nu e departe de acest vis.

Mulți experți privesc cu neîncredere reușita misiunii Mars One (dacă va mai fi fezabilă, vreodată), dintr-o perspectivă financiară. Aceștia cred că misiunea ar costa miliarde de dolari, sumă de care compania nu ar putea face rost. Insolvența companiei nu pare decât să întărească această presupunere.

Mars One Ventures nu este direct responsabilă cu trimiterea oamenilor pe Marte. Aceasta este responsabilitatea Mars One Foundation. Deci speranța nu este pierdută de tot.

„Toată lumea care știe câte ceva despre spațiu știe că a ajunge acolo este foarte riscant, iar șansele unei vieți pe alte planete, mai ales că acest lucru nu a mai fost făcut înainte, nu este ceva garantat 100%”, spune Andreea. E adevărat, știm cu toții cât de problematice pot fi misiunile către spațiu. Celor 100 de posibil viitori cetățeni ai coloniei de pe Marte nu au primit garanții de la companiile organizatoare că vor ajunge într-adevăr acolo. Asta pentru că „nu există niciodată garanții când vine vorba de proiecte spațiale”, explică Andreea.

Ce urmează pentru Andreea și Mars One

În cea de-a patra rundă de selecție, astronauții ar urma să fie împărțiți în grupuri de câte patru. Ar fi plasați în izolare, unde ar trebui să facă față mai multor provocări.

Dacă misiunea va avea succes, primul echipaj, format din patru astronauți, ar trebui să decoleze în 2031 și ateriza în 2032. Călătoria ar dura între șapte și opt luni. Ar urma apoi mai multe echipaje iar așezarea s-ar putea transforma într-o mică civilizație. Aceasta s-ar dezvolta odată cu locuitorii săi, care ar deveni arhitecții propriului mediu.

[related]

Încă nu este clar dacă misiunea Mars One va reuși sau nu. Colonizarea planetei Marte nu este un proces ușor și nici cei 100 de viitori astronauți dispuși să-și petreacă restul vieții în cosmos nu știu exact ce se va întâmpla.

Andreea spune că indiferent de rezultatul acestei misiuni, va continua să participe în proiecte și cercetări legate de spațiu. Nu știe nici ea cu siguranță dacă proiectul Mars One va putea să-și îndeplinească scopul. „Sectorul spațial evoluează constant, călătoria pe alte planete e doar o chestiune de timp. Ce companie va reuși să facă asta pentru prima dată, rămâne de văzut”, conchide Andreea.