Lucian Pintilie a murit. Filmele memorabile pe care ni le-a lăsat

Renumitul regizor Lucian Pintilie a murit la vârsta de 84 de ani. Deceniile de muncă din cinematografie, ca actor, regizor și scenarist, l-au consacrat industriei.

Lucian Pintilie a murit pe 16 mai, dar a lăsat moștenire unele dintre cele mai reprezentative creații ale industriei cinematografiei românești. Munca și dăruirea sa trec dincolo de hotare, mai mult din cauza regimului politic din țară, unde în Franța sau fosta Iugoslavia, a lucrat la piese de teatru, filme și televiziune.

Lucian Pintilie s-a născut pe 9 noiembrie 1933 și a murit pe 16 mai. El a fost internat în stare gravă la spital pe 28 aprilie 2018. Apoi, a urmat o internare la începutul lunii mai la Spitalul Elias.

Printre creațiile reprezentative ale lui Lucian Pintilie se numără „Reconstituirea”, „Balanța”, „De ce trag clopotele, Mitică?”. A montat și piese de teatru, cea mai cunoscută fiind „Revizorul”, piesă interzisă de comuniști.

Reacția incredibilă a unui bărbat din Danemarca, după ce soția lui româncă i-a dat să guste piftie pentru prima dată

Casa unei românce din Anglia, desemnată una dintre locuințele cel mai frumos decorate din Marea Britanie. Cei de la BBC i-au luat interviu

Ca actor, Pintilie și-a făcut simțită prezența în 1963, odată cu filmul „Valurile Dunării”, a lui Liviu Ciulei. Doi ani mai târziu, în 1965, și-a făcut debutul în regie cu filmul „Duminică la ora 6”. Imediat după asta a urmat „Reconstituirea” (1968), fiind cel de-al doilea film al lui tras în România.

Regizori ca Pintilie sau Radu Gabrea reprezintă prezența scurtă, dar respectată pe plan internațional, a filmului românesc la sfârșitul anilor ’60.

A ajuns în Franța, unde din 1974 până în 1988 a lucrat la National Théâtre de Chaillot din Paris . În paralel, a lucrat și la realizarea unor opere. Pentru televiziunea iugoslavă a regizat filmul Paviljon broj VI (1978) după povestea lui Anton Cehov. Câțiva ani mai târziu, se întoarce în România să tragă unul dintre cele mai reprezentative filme ale sale.

Pentru „De ce trag clopotele, Mitică?” (De ce strig clopotele, Mitică 1982) s-a întors în România. Însă, spre dezamăgirea multora, filmul a fost interzis în timpul filmărilor, iar premiera a avut loc abia în 1990. Tot atunci, a avut loc și repatrierea sa, motiv pentru care și-a continuat activitatea de regizor de film în țară.

Lucian Pintilie, după Revoluție

Lucrările sale post-revoluționare includ filme majore ale cinematografiei românești: Balanța -1992, Un été inoubliable – O vară de neuitat, 1994, Prea Târziu –  1996, Terminus Paradis – 1998, După-amiaza unui torționar – 2000, Niki și Flo – 2003. Pentru filmele „Prea târziu”, „Terminus Paradis” și „După-amiaza unui torționar”, Lucian Pintilie a scris și scenariile.

În 2003, Humanitas i-a publicat cartea autobiografică Bricabrac. Bricabrac, declarată „Cea mai bună carte străină“ de Sindicatul Criticilor de Cinema din Franţa în 2010, a fost republicată anul trecut într-o ediție revizuită și adăugită de autor.

Lucian Pintilie a fost omagiat în iulie 2008 la Varșovia în cadrul Festivalului internațional de film „Vara Filmelor”. Astfel, în cadrul festivalului, a fost prezentat un portret artistic „Lucian Pintilie”, iar timp de o săptămână, la cinematograful de artă „Luna” din centrul capitalei polone, au fost prezentate majoritatea peliculelor regizorului.