Computerele pot afla cine ești doar prin felul în care tastezi
Într-o lume digitală în care îți este din ce în ce mai greu să ascunzi cine ești și ce faci, tehnologiile evoluează și îți întrec orice așteptare. Acum computerele pot afla dacă ești bărbat sau femeie doar după felul în care tastezi.
Modelele computerizate care îți urmăresc obiceiurile de scriere pot spune dacă ești bărbat sau femeie cu o precizie de 95,6%, potrivit unui studiu Digital Investigation. Noua tehnică de recunoaștere este numită „dinamic keystroke” și este bazată pe biometria comportamentală.
Ea funcționează asemănător cu recunoașterea facială a Facebook, dar, în loc să creeze un șablon bazat pe fotografiile tale marcate, programul urmărește apăsările de pe tastatură. Astfel, de fiecare dată când tastezi, zeci de mii de caracteristicii sunt stocate, iar ele conțin informații despre cine ești.
Biometria comportamentală măsoară lucruri de care nici nu-ți dai seama că le faci. De exemplu, este urmărit timpul în care apeși pe o tastă, ridici degetul și apeși pe următoarea. Sau cât de mult ții apăsată o tastă. Programele ca TypingDNA și ID Control urmăresc și alți factori. De exemplu, câte greșeli de scriere faci, de câte ori ștergi sau cât de des sunt apăsate anumite taste.
Folosind un program numit „ISqueezeU”, cercetătorii au petrecut 10 luni colectând date de la 75 de voluntari. Ei au descoperit că sistemul informatic a aflat cu precizie genul acestora. Timpul dintre apăsarea tastelor „N” și „O” s-a dovedit a fi cel mai util indiciu, deși programul nu specifică ce gen folosește aceste taste mai repede sau mai des.
În orice caz, tehnologia a existat încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când a devenit evident că operatorii de telegraf ar putea fi aliați sau dușmani, pe baza stilului lor de a trimite mesaje din codul Morse.
Introdus în anii 1970, domeniul biometriei comportamentale se extinde dincolo de tastatură și este folosit pentru a identifica trăsături personale ca mersul, vocea, semnătura și chiar modul în care utilizează mouse-ul computerului.
Cercetătorii spun că doresc să extindă mărimea micului eșantion pentru a determina dacă educația afectează în continuare acuratețea.