Giganții internetului și „relația” lor cu propaganda rusă

În contextul anchetei despre influențarea campaniei electorale din SUA prin rețelele sociale de către grupuri din Rusia, oficiali ai Facebook, Google, Twitter și alții au recunoscut că „nu au făcut destule” pentru a combate fenomenul, dar au și încercat să dea vina unii pe alții.

[related]

Deocamdată știm că au fost două componente esențiale care au influențat campania electorală americană. Întâi, celebrele fake news, știri de genul „Papa a declarat că orice bun catolic trebuie să voteze cu Trump” și altele similare. Inițial, o anchetă superficială a stabilit că erau făcute de site-uri ale unor amărâți care voiau și ei să câștige un ban din reclame. Aceștia au fost găsiți prin Albania sau Macedonia.

A doua componentă a fost însă amplificarea acestor mesaje false atât pe rețelele sociale, ca Facebook sau Twitter, cât și pe Google sau YouTube, prin ranking organic și prin reclame. Se estimează că peste 126 de milioane de alegători americani au fost expuși acestui tip de conținut. Acest lucru a contrabalansat mult mass-media tradițională a cărei retorică a fost tot timpul contra-Trump. Surpriza a fost pentru toată lumea: Trump chiar a câștigat alegerile.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Nici legăturile lui Trump cu Rusia n-au dispărut, indiferent de Facebook și Google

Discuția a trecut de faza de divertisment politic și sunt mai multe anchete în derulare. Oficiali ai campaniei lui Trump au avut legături cu Rusia, unii sunt chiar arestați. Iar comisia juridică din Senatul american i-a audiat pe oficiali ai Google, Facebook și Twitter în legătură cu această problemă. Devine tot mai clar că ceva s-a întâmplat.

Toate trei companiile insistă că habar nu aveau că acele conturi fake care făceau cele mai virale știri pro-Trump aveau, de fapt, legătură cu Rusia. Toți oficialii au arătat cât de surprinși sunt că site-urile lor au avut influență. Toți au descris diverse soluții pe care le-au implementat sau le vor implementa, dar nu prea au soluții clare. Deși se pot rezolva multe lucruri, acest lucru ar dăuna fie traficului, fie divertismentului oferit pentru utilizatori, iar niciunul dintre giganții din online nu este pregătit pentru așa ceva.

Culmea este că atât Facebook, cât și cei de la Google, păreau de partea democraților și erau foarte vocali în campanie despre Trump și istoricul lui de crize și gafe. Dar, după ce s-a tras linie, nu numai că nu a existat un echilibru în comunicare, dar pare acum că balanța a fost înclinată mult spre Trump, ceea ce ar fi putut contribui chiar la victoria acestuia.

Ce acuzații anti-Facebook există

Cei de la Facebook au fost principala țintă, deși nu a fost singura platformă implicată. Le-a luat 11 luni să scoată la iveală niște informații concrete, după ce au ignorat problema în loc să lucreze de atunci pentru eliminarea ei, spun oficialii americani. Reclamele erau plătite de o companie rusă cu relații clare la Kremlin, lucru care ar fi fost observabil din prima clipă. De asemenea, natura reclamei fiind clar adresată campaniei electorale, se putea verifica.

Totuși, oamenii au preferat să încaseze și să termine anul cu venituri record. Câte dintre profilurile Facebook, dintre cele mai active, sunt, de fapt, conturi reale? Câte dintre conturi sunt doar roboți care preiau și dau mai departe știri false din anumite surse? „Noi nu am înțeles de la început că aceste platforme pot fi folosite pentru a manipula opinia publică, într-un mod inconsistent cu ceea ce noi denumim democrație”, a spus Eric Schimidt, într-un interviu recent.

„Cu Rusia ca exemplu, câte alte guverne ale lumii nu ar putea face asta pe viitor? Cum v-ați simți dacă acest fenomen ar deveni și mai puternic?”, a întrebat el. Au existat și apeluri pentru ca guvernul american să intervină și să reglementeze cumva situația, dar este practic imposibil. Întâi ar dura foarte mult, ar trebui discutat fiecare aspect, dat fiind dreptul la liberă exprimare, apoi avocații ar trebui să stabilească dacă reglmentările sunt în limita legii. Așa că totul cade înapoi în sarcina companiilor online.

Inițiative contra fake news și propagandei de pe Facebook, Google și altele

Două-trei inițiative au ieșit la iveală, iar, în cadrul audierilor oficiale, toți responsabilii rețelelor de socializare au declarat că „se vor lua măsuri” pentru a reduce informațiile false, propaganda și alte activități similare. Practic, nu știm cum.

Atât Google, cât și Facebook au introdus sisteme de raportare a știrilor fake, dar aceste mecanisme sunt exploatate acum chiar de către cei contra cărora au fost date. Practic, de câte ori o anchetă scoate la iveală lucruri neplăcute, ea poate fi raportată de fanii celeilalte părți ca fiind fake. Apoi, cine poate stabili cu adevărat dacă rezultatul era corect sau era o știre fake. De multe ori nici oamenii nu știu cu adevărat.

De asemenea, conturile unor propagandiști au fost raportate. Apoi ei au început la rândul lor să raporteze conturile legitime, blocând accesul unor oameni.

Google a lansat o actualizare de algoritm care să limiteze site-urile raportate pentru fake news. De asemenea, pentru Google News, a lansat o unealtă de raportare și marcare a știrilor false. Cei la Facebook permit acum și ei marcarea ca știre falsă a unui post, fără a lua măsuri speciale. De asemenea, la reclamele Facebook spune că, dacă au natură politică, vor fi verificate mai în amănunt. Dar, la fel, nu știm cum și dacă are loc această verificare, pare mai mult un mesaj standard.

Ce proiect ar putea funcționa pentru Facebook și Google?

„Trebuie să avem o parte din mecanismele de control aplicate către mass-media și în cazul social media”, a declarat unul dintre senatorii implicați în anchetă. Deși este dificil, audiența imensă a Facebook sau YouTube permite calificarea lor ca mass-media. Deși nu produc ei conținutul respectiv.

Cea mai bună idee a fost dată în cadrul unui articol New York Times, unde oamenii au discutat cu experți despre ce s-ar putea face. Păi, e simplu, ar putea începe crearea de conturi verificate pentru utilizatori, cu scopul de a ajunge la 100% utilizatori verificați. Astfel, oamenii și-ar asuma greu comentarii violente, rasiste sau ilegale, iar răspândirea știrilor false ar dispărea. Este adevărat, dar atât utilizatorii deranjați de asta, cât și cei care profită, s-ar muta pe alte platforme care ar rămâne deschise. Ar găsi căi să își verifice conturile cu datele altora. Sau, pur și simplu, ar continua să creeze alte conturi, cât va fi permis acest lucru. Ideea e bună, dar este dificil de implementat.

O altă idee ar fi fost opțiunea de a sorta cronologic orice apare în News Feed, nu după algoritm. Aici intervine altă discuție deja consumată. Pe măsură ce un utilizator are minimum 150 de prieteni și urmărește sute de pagini, ordonarea cronologică ar aduce pe prima pagină sute de mesaje și nu ar putea vedea niciodată ceea ce-l interesează.

[related]

Pe scurt, atât timp cât platformele social media sunt deschise, oricine poate profita de asta fie pentru a câștiga bani, fie pentru a face propagandă. Sunt convins că există și alt tip de conținut la limita legii, nu doar propagandă politică. Pentru că grupurile secrete nu pot fi accesate decât de către membri. Iar multe dintre situații sunt similare și pe YouTube sau Twitter. Mai ales pe Twitter americanii au tot felul de roboți ușor de programat și care dau mai departe mesaje de propagandă. La final, algoritmii sunt păcăliți și utilizatorii sunt tranși într-o direcție sau alta.