Stephen Hawking, geniul care ne-a făcut să vedem lumea cu alți ochi

Stephen Hawking a fost tot ceea ce nu te-ai aștepta. Pe cât de imobilizat a fost, mare parte din viață, pe atât de mult a influențat fizica, lumea și societatea modernă.

Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani. El s-a născut pe 8 ianuarie 1942 și a murit pe 14 martie 2018. Este ironic cum datele morții și nașterii au fost legate de două mari nume din știință: Galileo Galilei și Albert Einstein.

Stephen Hawking s-a născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei. A murit în ziua în care se împlineau 139 de ani de la nașterea lui Albert Einstein.

Dincolo de aceste coincidențe calendaristice, Stephen Hawking s-a remarcat prin cât de puțin se deplasa, dar cât de departe putea ajunge mintea sa. A fost imobilizat de decenii într-un scaun cu rotile și a fost imobilizat în dialog față de lume după o pneumonie din tinerețe. Totuși, mut și imobil, a gândit cu mintea acolo unde alții n-ar putea crede nici scris în cărți. A scris cărți, a trăit cu zeci de ani mai mult decât i-au spus medicii și este cel mai respectat fizician al momentului.

Doar cei cu IQ peste medie pot depista cine este soția bărbatului din imagine. Ai la dispoziție doar 7 secunde

Rugăciunea pe care Adriana Bahmuțeanu o rostește mereu pentru a-și lua copiii înapoi. Ce îi cere Divinității, în fiecare zi

Stephen Hawking a început viața în lumea științei la Cambridge

Stephen Hawking s-a remarcat prima dată când a ajuns şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton. Hawking a cercetat cel mai mult transformările și fenomenele din Univers, în special găurile negre, iar în ultimii ani a devenit cunoscut publicului larg prin comentariile la adresa religiilor lumii. El a contestat public existența unui Dumnezeu care dictează tot ce se întâmplă în Univers și a vorbit despre impactul pe care inteligența artificială, roboții îl vor avea asupra lumii.

În istoria științei au rămas puțini oameni, cei mai de seamă, și cu siguranță Stephen Hawking va fi unul dintre aceștia.

Referitor la film, acesta a fost lansat în 2014 și s-a numit „The Theory of Everything“. În el este prezentată tinerețea lui Hawking, când află că suferă de o boală neuronală și că nu se va mai mișca singur vreodată, dar și momentul în care își pierde vocea. Acum, filmul prin actorul principal este nominalizat la Oscar, dar celebritatea fizicianului s-a construit cu mult înainte.

Întrebări „banale” la care Stephen Hawking a căutat un răspuns: Cum s-a născut universul? Este timpul reversibil? Este spațiul nemărginit? Există alte dimensiuni spațiale, care scapă percepției noastre?

Principalele domenii de cercetare ale lui Stephen Hawking sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. Între anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției Universului în expansiune (teorie a lui Edwin Hubble), din momentul Big Bang și derulează studii asupra relației dintre găurile negre și termodinamică.

În 1988, la trei ani după ce și-a pierdut vocea, lansează cartea „Scurtă istorie a timpului“ (n.r. – titlul original: A Brief History of Time). Până la aceasta, nicio carte de ştiinţă nu s-a bucurat vreodată de o popularitate atât de mare.

Explicația acestui succes ține de natura întrebărilor pe care le pune Stephen Hawking.

Cum s-a născut universul? Este timpul reversibil? Este spațiul nemărginit? Există alte dimensiuni spațiale (n.r. – în prezent, știința admite trei dimensiuni spațiale și una temporală), care scapă percepției noastre? Hawking s-a remarcat în această carte, și în următoarele, prin capacitatea sa de a găsi explicații simple la întrebări complexe, stimulând în egală măsură curiozitatea oamenilor.

Trebuie menționat însă că toate cărțile sale au fost scrise în vremea în care nu se mai putea mișca și nici vorbi, dialogul derulându-se printr-un computer furnizat de Intel și nu numai.

Stephen Hawking: filmul care îți arată primii ani ai fizicianului

Stephen Hawking se deplasa cu ajutorul unui scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer şi a unui sintetizator vocal. El a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă, și anume scleroză laterală amiotrofică, la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani.

Până la moartea sa, la 76 de ani, a bătut orice estimare făcută de medici.

În 1965 s-a căsătorit cu Jane Wilde (a divorțat de aceasta în 1990), a avut trei copii cu ea și această poveste este urmărită în film. Boala sa îl imobilizează complet în scaunul cu rotile și își pierde treptat vocea. Totuși, în 1985, în timpul unei vizite la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), Hawking s-a îmbolnăvit de pneumonie. Wilde a fost întrebată dacă e de acord cu o traheostomie, operație care i-a salvat viața, dar l-a lăsat incapabil să vorbească. Însă l-a ajutat tehnologia.

La început, a vorbit prin cartoane cu litere, construind literă cu literă fraze întregi.

Martin King, un fizician care lucra cu Hawking la un sistem de sintetizare vocală, a contactat compania Words Plus care avea deja un program denumit Equalizer prin care cei muți puteau vorbi, selectând litere și cuvinte. Așa a ajuns să fie ajutat de computere pentru a vorbi. Prima versiune pentru Equalizer funcționa pe un Apple II, iar sintetizatorul era făcut de Speech Plus. Sistemul a fost apoi adaptat pentru a fi portabil și montat pe scaunul lui Hawking, iar el putea vorbi cu o cadență de circa 15 cuvinte pe minut.

Boala lui Stephen Hawking l-a făcut incapabil să mai apese pe butonul pe care îl folosea pentru a selecta cuvinte, așa că s-a trecut la sistemul care verifica contractarea mușchilor din obrazul fizicianului. Intel se ocupă în prezent de acest sistem, după ce în 1997 Gordon Moore s-a întâlnit cu Hawking si l-a întrebat dacă nu vrea un computer serios în locul celui dotat cu procesor AMD. În ultimii ani, inginerii Intel au dezvoltat un sistem special pentru fizicianul britanic și acesta poate comunica într-un ritm rezonabil și își poate continua munca, iar o poveste pe larg despre acesta e la Wired.

Stephen Hawking își continuă în toți aceștia ani munca și viața, iar în 1995 se căsătorește cu Elaine Mason. După studiile în fizică și printre încercările sale de a descifra legile Universului, a scris și „The Grand Design“, o carte lansată în 2010. Cu aceasta a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţine în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului. De-a lungul ultimilor cinci ani a avut diverse declarații cu privire la religie și inteligență artificială, cea din urmă, conform lui Hawking, putând fi o reală problemă, dacă omenirea nu o stăpânește.

Stephen Hawking a inspirat și influențat

După cum a declarat James Marsh, regizorul filmului mai sus menționat, întâlnirea cu Hawking este un moment emoționant, dar asta dacă știi ce a făcut acest fizician. „Este ca și cum ai întâlni-o pe regina Marii Britanii sau ca și cum l-ai întâlni pe Dumnezeu. Nu știi precis ce trebuie să spui sau cum ar trebui să spui, nici ce fel de răspuns să aștepți“, a declarat Marsh, conform PopSci.

„Singura formă de viață pe care am creat-o este pur distructivă. Am creat viață după chipul nostru“, Stephen Hawking.

Totuși, dincolo de film, viața lui Stephen Hawking este de urmărit abia când vrei să afli ceea ce a gândit. În 1974 a venit cu teoria conform căreia găurile negre emit energie – radiația Hawking. Astfel, găurile negre ar avea o durată de existență limitată.

A revenit însă asupra acestei idei, admițând că radiația se produce indiferent de procesul care are loc înăuntrul unei găuri negre. Contrazice astfel legile mecanicii cuantice, iar teoria este cunoscută sub numele de paradoxul informațional al găurilor negre. La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, din Dublin, Hawking a spus că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii pe care au asimilat-o.

În 1983, împreună cu James Hartle, a propus teoria conform căreia Universul nu are granițe fizice. O călătorie până la capătul său ar fi similară cu înconjuratul Pământului. Din acest model se ajunge la ipoteza că și timpul ar putea fi similar.

Stephen Hawking și teoriile sale (mai nebunești sau mai banale)

În ciuda vârstei și a problemelor sale, Hawking nu a încetat niciodată să aibă teorii cu privire la Univers, Pământ, evoluție și oameni. A considerat că extratereștrii ar putea distruge omenirea, dacă ne-am întâlni cu ei, el explicând că și doar dacă ne uităm la oameni vedem cum acționează o ființă inteligentă asupra uneia inferioare.

Fizicianul considera însă că ar fi productiv pentru omenirea să înceapă colonizarea altor planete, căci această planetă s-ar putea să dispară destul de curând.

[readmore]

Totodată, Stephen Hawking se poate să fi avut cea mai bună descriere despre oameni și creațiile noastre. „Cred că virușii de computer ar trebui considerați viață. Cred că asta spune ceva despre ființa umană, dacă singura formă de viață pe care am creat-o este pur distructivă. Am creat viață după chipul nostru“, a afirmat Hawking. O listă mai mare cu teoriile sale găsești pe PLAYTECH.