Secretele fascinante din munții dacilor, o atracție deosebită pentru nemți și ruși: de ce l-au îngrijorat pe Ceaușescu
România are o istorie deosebit de bogată și fascinantă, ale cărei mistere și enigme încă nu sunt pe deplin deslușite, dat fiind faptul că folclorul nostru abundă de legende și istorisiri pe cât de ireale, pe atât de interesante.
În pofida misterelor ce parcă nu vor a se lăsa descoperite, deși ne bucurăm de o tehnologie avansată, au început să iasă la suprafață numeroase informații ce au fost deja verificate de cercetători și care au o bază în diferite izvoare istorice.
De exemplu, se știe deja clar faptul că pământurile României, încă din timpuri îndepărtate, au reprezentat un punct de interes pentru alte țări și popoare, datorită bogățiilor neasemuite cu care ne-a înzestrat natura.
Ca referință, puțini știu, de exemplu, faptul că față de munții noștri, atât nemții cât și sovieticii ar fi manifestat un real interes, la fel ca regimul nostru comunist. În prim-plan ar fi Munții Orăștiei, conform cercetătorilor.
„Ştiau de minereul de uraniu, se făcuseră cercetări şi, după îndelungi pertractări, geologii au ajuns la concluzia că trebuie să spună că nu este rentabilă exploatarea. Primele cercetări privind prezenţa uraniului în zonă au fost făcute de nemţi, prin 1942-1943, acei nemţi care l-au ajutat pe Constantin Daicoviciu să facă săpăturile la Cetate. Mina pe care o începuseră se mai vede şi acum, se numeşte, cu umorul caracteristic românilor, Gaura Neamţului, şi se află puţin mai sus de sat, pe malul drept al apei”, relata, pe blogul său corneliusionescu.wordpress.com, Cornelius Ionescu, un bun cunoscător al zonei, conform Adevărul.ro.
Marele mister ale cetăților dacice și motivul de spaimă al lui Ceaușescu
„În timpul ocupaţiei sovietice şi până prin 1980 s-au făcut în continuare săpături, dar doar pentru prospectare, nu şi de exploatare. Minele de pe versantul stâng al Grădiştei, de pe valea Valea Gerosu, Valea Largă sunt făcute de ruşi pentru exploatarea uraniului. Minele ruşilor sunt într-o stare mizerabilă şi acum, un lichid roşu-maroniu curgând printre pietrele de la intrarea minelor, diluându-se abia în Apa Grădiştei. Minele au fost, de fapt, abandonate după 1989, lăsându-se închiderea lor pe seama timpului”, se mai arată în postarea de pe blog.
Cu adevărat interesant este că sunt zvonuri legate de refuzul lui Ceaușescu de a ajunge la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, deși avea inițial în plan să meargă acolo.
„Unii au pus decizia acestuia pe seama condiţiilor meteo şi a reliefului montan al Sarmizegetusei, care nu permiteau asigurarea condiţiilor de aterizare pentru elicopter.
Alţii au speculat că Nicolae Ceauşescu s-ar fi temut de faptul că în zonă au funcţionat exploatări de minerale cu conţinut radioactiv, în special de uraniu, care l-ar fi putut afecta”, mai notează Adevărul.
Sursă foto – Opinia Timișoarei