Prima limbă artificială a fost creată și acum îi mai trebuie doar o utilitate

Deși am auzit despre „limbi electronice” recent, majoritatea s-au dovedit a fi senzori de evaluare a aromelor care (dezamăgitor) nu arătau ca limbile reale. Totuși, nu este cazul limbii biomimetice, care ar putea avea unele aplicații interesante.

Cercetătorii de la Universitatea din Leeds și Edinburgh din Marea Britanie au imprimat 3D ceea ce numesc „prima suprafață a limbii biomimetice realizate vreodată”.

Suprafața sintetică imită o varietate de calități ale limbii umane, de la topologia exactă și elasticitatea, până la „umectabilitate”, potrivit unei declarații.

Aceste calități determină modul în care interacționează saliva cu limba, determinând astfel experiența alimentară, capacitatea de a înghiți, vorbirea și alți factori. Dezvoltând o suprafață artificială, cercetătorii speră să obțină informații despre modul în care limba afectează modul în care mâncăm și vorbim.

Trei ingrediente banale din bucătăria ta pe care le poți folosi pentru a parfuma casa

Cum se îngrijește arborele banilor, planta care aduce noroc în casă

Pentru a crea limba biomimetică, echipa a luat mostre de silicon din limbile a 15 adulți. Apoi au scanat aceste negative pentru a mapa micile detalii și au imprimat 3D limba folosind o tehnologie specializată de procesare a luminii digitale.

Co-autorul și cercetătorul Leeds, Michael Bryant, a susținut în declarație că crearea unei astfel de suprafețe a limbii „cu structură și proprietăți mecanice similare va ajuta la eficientizarea cercetării și dezvoltării pentru îngrijirea orală, produsele alimentare și tehnologiile terapeutice”.

Din păcate, cu ajutorul limbii artificiale nu poți gusta nimic

Deși s-ar putea crede că toate papilele sunt ceea ce cunoaștem ca „papilele gustative”, doar unele dintre ele conțin de fapt receptori ai gustului. Toate acestea, totuși, ajută la asigurarea frecării și dispersiei salivei necesare pentru manipularea alimentelor în gură și, în cele din urmă, pentru înghițirea acelor alimente.

„Recreerea suprafeței unei limbi umane medii vine cu provocări arhitecturale unice”, a declarat Efren Andablo-Reyes, profesor la Leeds, și autor principal al studiului publicat săptămâna aceasta în revista ACS Applied Materials & Interfaces. „Sute de mici structuri asemănătoare mugurilor, numite papile, conferă limbii textura aspră caracteristică, care în combinație cu natura moale a țesutului creează un peisaj complicat dintr-o perspectivă mecanică”.