În urmă cu 12 ani, în 2008, Bucureștiul devenea una din cele mai securizate capitale europene. Motivul, summitul NATO. Tot atunci, venea la București, la reuniunea Consiliului Rusia-NATO, și președintele Vladimir Putin. Avea să se întâlnească atunci și cu omologul său, Traian Băsescu, dar și cu restul liderilor NATO. Cei doi avuseseră o primă întâlnire în 2005, la Moscova.
Pe 3 aprilie 2008, al doilea cel mai puternic om din lume, Vladimir Putin, ateriza la București, devenind primul lider rus pe tărâm românesc după 1990. Putin a avut atunci o scurtă conversație cu președintele SUA, George W. Bush, în timpul căreia au discutat detaliile viitoarelor întâlniri bilaterale de la Soci din 5-6 aprilie.
Președintele a discutat, de asemenea, cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Cei doi făcut un schimb de opinii cu privire la următorul summit Rusia-Uniunea Europeană. Summitul a avut loc la Khanty-Mansiisk, Siberia de Vest, în iunie 2008
În cadrul unei scurte conversații, Putin și cancelarul federal german Angela Merkel au discutat despre agenda contactelor bilaterale la nivel înalt. De asemenea, tot atunci a avut un scurt schimb de replici cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, cu care urma să se întâlnească separat la Moscova pe 9 aprilie 2008.
Vladimiri Putin s-a întâlnit și cu președintele României de atunci, Traian Băsescu, cei doi convenind să organizeze o întâlnire bilaterală separată. Traian Băsescu, la întâlnirea privată cu Vladimir Putin, conform agențiilor de prese rusești, a mulțumit liderului de la Kremlin pentru acceptul vizitei la București. Dar și pentru participarea la reuniunea la nivel înalt a Consiliului Rusia-NATO. Tot atunci cei doi lideri au discutat despre bunele relații care s-au dezvoltat între cei doi de la vizita lui Traian Băsescu în Rusia în 2005.
La 12 ani de la acel moment, analiștii spun că Summitul de la București încă mai contează și astăzi. La Summitul de la București s-a decis dacă să se acorde Georgiei și Ucrainei un Plan de acțiune pentru aderarea la NATO.
Deși veniseră cu optimisim la întâlnire, Ucraina Și Georgia nu și-au obținut statutul MAP la București. Cele două state rămâneau cu o promisiune deschisă pe termen nelimitat. Analiștii spuneau atunci că promisiunea era inutilă.
Astăzi, când tensiunile dintre Ucraina și Rusia sunt la cote maxime, acea întâlnire de la București dintre Vladimir Putin și NATO, parcă contează. În același timp, decidenții de atunci, parcă nu regretă refuzul acordării planului de aderare la NATO, cel puțin nu Ucrainei.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a plâns în 2008 că NATO nu lua în considerare preocupările legitime ale Rusiei în materie de securitate. Liderul de la Kremlin mai declara că președintele George W. Bush a ascultat criticile Moscovei.
Majoritatea erau cu privire la un sistem de apărare antirachetă planificat pentru Europa, care urma să fie amplasat în Republica Cehă și Polonia. În cadrul întâlnirii cu liderii NATO, Vladimir Putin a fost combativ și grijuliu, criticând promisiunea NATO de a face în cele din urmă Ucraina și Georgia membre.
„NATO nu-și poate garanta securitatea în detrimentul securității altor țări. Au mers până la demonizarea totală a Rusiei și nu pot scăpa de acest lucru nici acum.”, spunea Putin în 2008. Vladimir Putin nega atunci că Rusia ar avea ambiții imperiale.
Declara că dorește cooperarea cu NATO în probleme comune de securitate și lupta contra terorismului. Una dintre probleme era Afganistanul. În cele din urmă, Putin a fost de acord cu George W. Bush că războiul rece s-a încheiat.
Din păcate, realitate acestor zile arată că atât declarațiile, cât și intențiile Rusiei, sunt cu totul altele față de momentul 2008.