În februarie era raportat decesul unui pacient din Marea Britanie care suferea de febră Lassa. Informațiile au sporit îngrijorarea cu privire la această boală. Mai ales că a fost raportat un al treilea caz tot atunci. Agenția britanică de securitate sanitară (UKHSA) a declarat atunci că a contactat persoanele care au fost în contact apropiat cu pacienții infectați. Se pare că noi cazuri, dar de febra hemoragică Crimeea-Congo, au fost anunțate în Marea Britanie zilele acestea.
În luna februarie a.c., erau depistate primele cazuri de febra Lassa pe teritoriul britanic. În număr de trei, toate erau la persoane adulte, iar medicii încercau să găsească care este sursa acestor noi cazuri.
Decesul unui pacient care suferea de febră Lassa a sporit îngrijorarea cu privire la această boală, după ce a fost raportat un al treilea caz. Comentând cazurile recente depistate în Marea Britanie, care au fost legate de călătoriile în Africa de Vest, Dr. Susan Hopkins, consilier medical șef la UKHSA, a declarat:
„Cazurile de febră Lassa sunt rare în Marea Britanie și nu se răspândește ușor între oameni. Riscul general pentru public este foarte scăzut.
UKHSA și NHS dispun de proceduri de control al infecțiilor bine stabilite și solide pentru tratarea cazurilor de boli infecțioase importate, iar acestea vor fi consolidate.”
Citește și: Angajații OMS au violat femei în timpul pandemiei de Ebola. Ce spune Tedros Adhanom despre acest caz
Recent, însă, spun medicii britanici, o femeie a fost diagnosticată cu o nouă boală asemănătoare Ebola, cu o rată de mortalitate de 40%. Femeia a fost diagnosticată cu febră hemoragică Crimeea-Congo (CCHF) și primește îngrijiri de specialitate la Royal Free Hospital din Londra.
Febra hemoragică Crimeea-Congo este o boală virală transmisă de căpușe care are 40% șanse de a-i ucide pe cei pe care îi infectează. La fel ca Ebola, febra hemoragică Crimeea-Congo are o rată mare de mortalitate. Conform specialiștilor, prezintă simptome similare la începutul infecției. Sre deosebire de Ebola, însă, nu se transmite cu ușurință de la om la om.
Femeia depistată, a călătorit recent în Asia Centrală. Revenită în Marea Brintanie avea să fie diagnosticată cu febra hemoragică Crimeea-Congo. Medicii de la Cambridge University Hospitals NHS Foundation Trust spune că acum primește îngrijiri de specialitate.
Dr. Susan Hopkins, consilier medical șef la UKHSA, a declarat că virusul „nu se răspândește cu ușurință între oameni, iar riscul general pentru public este foarte scăzut”, conform pubicației britanice Mirror.
Ea a precizat că agenția lucrează pentru a contacta persoanele care au fost în contact apropiat cu femeia pentru a le evalua și a le oferi sfaturi. Acesta este cel de-al treilea caz cunoscut de febră în Marea Britanie, fiind raportate cazuri anterioare în 2012 și 2014, ambele fără a se răspândi.
Potrivit OMS, dacă pacienții mor, aceasta se întâmplă de obicei în a doua săptămână de la infectare. La pacienții care se recuperează, ameliorarea începe, în general, în a noua sau a zecea zi de la debutul bolii.
Boala a fost descrisă pentru prima dată în Crimeea în 1944. A primit numele de febra hemoragică din Crimeea, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
În 1969, s-a recunoscut că agentul patogen care provoca febra hemoragică din Crimeea era același cu cel responsabil pentru o boală identificată în 1956 în Congo. Legătura dintre cele două toponime a dus la denumirea actuală a bolii și a virusului.
„Focarele de febră hemoragică Crimeea-Congo constituie o amenințare pentru serviciile de sănătate publică, deoarece virusul poate duce la epidemii, are o rată de mortalitate ridicată (10-40%), poate duce la apariția unor focare în spitale și unități sanitare și este dificil de prevenit și tratat.”, spune OMS.
OMS precizează că, în urma infecției prin mușcătura de căpușă, perioada de incubație este de obicei de una până la trei zile, cu un maxim de nouă zile. În urma contactului cu sânge sau țesuturi infectate, perioada de incubație este de obicei de cinci până la șase zile, cu un maxim de 13 zile.
Debutul simptomelor este brusc și sunt febră, dureri musculare, amețeli, dureri de gât, dureri de spate, dureri de cap, dureri de ochi și sensibilitate la lumină. De asemenea, oamenii pot avea grețuri, vărsături, diaree, dureri abdominale și dureri în gât la început, urmate de schimbări bruște de dispoziție și confuzie.
După două până la patru zile, agitația poate fi înlocuită de somnolență. Apare depresia și lassitudine. OMS spune că durerea abdominală se poate localiza în cadranul superior drept, cu mărire de volum a ficatului detectabilă.
Alte semne clinice includ o frecvență cardiacă rapidă, ganglioni limfatici măriți și o erupție cutanată cauzată de sângerări în piele. De obicei, există dovezi și de hepatită, mai spune OMS.
Pacienții grav bolnavi pot prezenta o deteriorare rapidă a rinichilor. Apare insuficiența hepatică bruscă sau insuficiența pulmonară după a cincea zi de boală.