Vești proaste pentru românii din Ungaria. Totul este cât se poate de clar

Vești proaste pentru românii din Ungaria. Totul este cât se poate de clar

Minoritatea românilor din Ungaria se micșorează, asta în timp ce minoritatea maghiarilor din România prosperă și vrea autonomie. Astfel, minoritatea maghiară din țara noastră se bucură de drepturi şi libertăţi mai mult decât orice normă europeană, iar minoritatea românilor din Ungaria este pe cale de dispariţie. În plus, românii din Ungaria nu au dreptul să candideze pentru Parlament, indiferent de numărul de voturi, iar unora dintre ei le este frică să-și recunoască originile.

Vești proaste pentru românii din Ungaria. Românii din Ungaria

Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Ungaria, la recensământul din 2011, minoritatea românească din Ungaria număra 26.345 de persoane, scrie adevarul.ro. 12.231 de persoane de gen masculin şi 14.114 de persoane de gen feminin, la o populație totală de 9.937.628 de persoane, atât cât însuma populația Ungariei la vremea respectivă. Românii erau în 2011 cea de-a treia comunitate ca număr de oameni.

Conform datelor recensământului din 2011, zonele ungare cu populaţie românească semnificativă sunt: 1. Budapesta – 6.189 români; 2. judeţul ungar Békés, de la frontiera cu România, cu localităţile: Micherechi – 1.637 români, Chitighaz – 1.050 români, Jula – 974 români, Bătania – 505 români, Bichişciaba – 396 români, Aletea – 271 români; 3. judeţul Hajdú-Bihar, de la graniţa cu România, cu localităţile: Săcal – 188 români, Bichiş – 137 români, Pocei – 124 români, Bedeu – 117 români; 4. judeţul Csongrád, cu localităţile: Seghedin – 588 români, Cenadul Unguresc – 238 români.

Maghiarii din România vor autonomia Ținutului Secuiesc
Maghiarii din România vor autonomia Ținutului Secuiesc. Sursa foto: pressalert.ro

Naționalitățile nu pot intra în Parlamentul ungar

În Parlament – în baza regulamentului – reprezentanţii naționalităților nu au drept de vot, însă pot lua cuvântul în plenul şedinţelor dacă pe ordinea de zi se află interesele lor şi drepturile acestora. În plus, în cazuri speciale, la finalul ordinei de zi, reprezentanţii naționalităților au dreptul de a lua cuvântul. Aceștia pot adresa întrebări Guvernului şi membrilor Guvernului, precum şi altor autorități.

Reprezentanţii minorităților au dreptul, de asemenea, de a face propuneri şi a le înainta Parlamentului. Reprezentanţii minorităţilor sunt membri cu drept de vot ai Comisie Reprezentanţilor Etniilor în Parlament. Aceştia au rol consultativ la întâlnirile de lucru ale şedinţelor comisiilor permanente precum şi la şedinţele Comisiei Legislative, în baza aprobării preşedintelui de comisie sau dacă pe ordinea de zi este inclus un punct ce priveşte minoritățile. Legislaţia din Ungaria prevede că, dacă un candidat obţine 25.000 de voturi, poate intra în Parlament, însă în Ungaria nicio minoritate nu a reuşit să intre în Parlament, cu atât mai puţin cea românească.

Bătrânilor români din Ungaria le este frică să-și recunoască originile

De asemenea, din puținele interviuri realizate de presa din România, reiese o realitate tristă. Bătrânii din comunităţile româneşti, singurii păstrători ai tradiţiilor, îşi dau seama că viitorul fiilor lor e legat mai mult de locul unde trăiesc decât de România şi-i îndeamnă către şcolile în limba maghiară. Aceștia se tem chiar şi ei să-şi recunoască originile, pentru că atitudinea vădit pro-românească a dus întotdeauna la izolare şi, implicit, la limitarea posibilităţilor materiale.

În presa românească a fost semnalat fenomenul de ”cumpărare cu burse de limbă maghiară” a elevilor nemaghiari (ruteni/ucraineni şi români), în scopul de a urma o formă de instruire în limba maghiară (nematernă) în şcolile de stat din România, respectiv o maghiarizare cultural-lingvistică, produsă în diverse judeţe (de pildă în judeţul Maramureş, comuna Bocicoiul Mare).

Minusurile cu care se confruntă minoritatea română din Ungaria

Deputatul Gheorghe-Mirel Taloş, în Şedinţa Camerei Deputaţilor din 05.04.2011, a evidenţiat următoarele minusuri cu care se confruntă minoritatea românească din Ungaria:

lipsa unei reprezentări la nivel parlamentar, aspect promis de nenumărate ori de autorităţile ungare, dar încă neînfăptuit;

lipsa unei platforme publice pentru vizibilitate, afirmare şi promovarea intereselor;

legislaţia ungară deficitară în domeniul minorităţilor naţionale face posibile nenumărate situaţii în care se declară drept etnici români persoane care nu au această calitate şi nici măcar nu cunosc limba română, urmărind doar interese financiare, fenomen cunoscut ca etno-business;

există situaţii concrete în care autoguvernările locale ale minorităţii româneşti sunt conduse de persoane care nu sunt etnici români sau chiar nu cunosc limba română”.

Câți maghiari trăiesc în România

La recensământul populaţiei din 2011 au fost înregistraţi în România 1.227.623 etnici maghiari reprezentând 6,5% din populaţia ţării. În România, drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale sun reglementate de următoarele acte interne şi internaţionale:

Constituţia României; Legea nr. 86 pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare;

Declaraţia Guvernului României cu privire la minorităţile naţionale;

Hotărârea Guvernului României privind organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale nr. 137 din 6 aprilie 1993; Ordinul nr. 513 cu privire la drepturile minorităţilor naţionale etc.;

Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite; Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului; Carta de la Paris pentru o Nouă Europă;

Recomandarea 1134 (1990) a Consiliului Europei cu privire la drepturile minorităţilor; Recomandarea 1177 cu privire la drepturile minorităţilor;

Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare;

Carta cetăţeniei şi drepturilor minorităţilor în Uniunea Europeană”.

Populaţia de etnie maghiară este majoritară în judeţele Harghita (84,6%) şi Covasna (73,8%), iar proporţii semnificative ale populaţiei de etnie maghiară (peste 20%) există şi în judeţele Mureş (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) şi Sălaj (23,1%).

Maghiarii din România sunt reprezentați de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România/UDMR în Parlament, partidul având chiar şi candidaţi desemnaţi la alegerile prezidenţiale. Preşedintele UDMR este Kelemen Hunor. În România, mai există organizaţii politice de mai mică anvergură ale maghiarilor, precum Partidul Civic Maghiar sau Partidul Popular Maghiar din Transilvania, etc.

De asemenea, comunitatea maghiară din România beneficiază de instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar în limba maternă, precum şi de numeroase emisiuni dedicate minorităţii maghiare, la posturile publice de radio şi televiziune.

Românii nu au învățământ superior în limba maternă

Problemele majore cu care se confruntă minoritatea românească din Ungaria pot fi inventariate în acest fel:

fenomenul de ”etno-business” – unii cetăţeni ungari, cu sprijinul tacit al statului, se declară români fără ca ei să aparţină de fapt, nici etnic nici cultural, minorităţii române din Ungaria, pentru a beneficia de fondurile destinate autoguvernărilor româneşti – care afectează continuu structurile de reprezentare locală şi naţională, dar şi întreaga comunitate;

lipsa unei forme de învăţământ superior dedicată comunităţii;

lipsa accesului la posturi de televiziune cu ştiri în limba română sau din România. În 2011, firmele de cablu TV din Ungaria nu mai difuzau posturi româneşti decât cetăţenilor români, cetăţenia română obţinându-se anevoios;

lipsa condiţiilor corespunzătoare de funcţionare a mass-media în limba română;

situaţia Bisericii Ortodoxe;

ineficienţa statului ungar în elaborarea legii privind reprezentarea în Parlament a minorităţilor;

modul defectuos în care Statul român înţelege să susţină şi să colaboreze cu comunităţile româneşti din Ungaria etc”.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI