Vești bune pentru România și spațiul Schengen. Comisia Europeană a făcut anunțul

România s-a tot zbătut în ultimii ani pentru a fi acceptată în spațiul Schengen. Deși România a aderat la UE în 2007, nu este încă membră Schengen. Un efect al acestei situații sunt și întârzierile la punctele de trecere vamale. Astfel de situații se întâlnesc des, mai ales la punctele de trecere spre Ungaria.

Uniunea Europeană a amânat continuu aderarea României la spațiul Schengen

Deși guvernele României afirmă de 10 ani că suntem pregătiți tehnic să protejăm granițele spațiului Schengen, Uniunea Europeană a amânat continuu aderarea României și Bulgariei. Devenirea României membră a spațiului Schengen este o necesitate economică și politică. În același timp, pentru România, a devenit o problemă de prestigiu din ce în ce mai jenantă. Situația subminează judecata guvernelor de la Bruxelles și a României din ultimii ani.

Actualul guvern român a pus și el această problemă pe ordinea de zi. Premierul Florin Cîțu a spus că România ar putea să adere la zona Schengen anul acesta.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„România s-ar putea alătura spațiului Schengen anul acesta dacă raportul din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) este pozitiv. În același timp România ar putea adera la moneda euro, cel mai devreme în 2027.

MCV a apărut, așa că trebuie să corectăm acest lucru în acest an. Dacă totul merge bine, iar raportul este pozitiv, putem spera că vom putea continua negocierile privind aderarea la Schengen mai târziu în acest an.”, declara la începutul anului Florin Cîțu.

Raportul MCV este unul din factorii primordiali ca România să fie acceptată în spațiul Schengen, sau cel puțin așa se crede. Guvernul Cîțu a început reformarea sistemului judiciar, care este într-adevăr unul dintre punctele cheie ale raportului MCV despre România de până acum.

Noul program guvernamental prevede, de asemenea, alte câteva reforme. Una din aceste reforme ar fi introducerea inițiativei „Funcționarii publici fără antecedente penale”. Cu toate acestea, acest progres și modificările unor legislații foarte importante, s-ar putea să nu fie suficiente pentru a câștiga europenii care se opun aderării României la spațiul Schengen.

România nu a îndeplinit toate condițiile

În ultimii ani, a devenit clar că neîncrederea Uniunii Europene față de România este mult mai profundă și nu poate fi schimbată cu ușurință. Potrivit experților, câștigarea încrederii UE va fi o procedură mai lungă, doar o parte neglijabilă a acesteia fiind condițiile legale. Judecata României la Bruxelles se datorează problemelor de încredere.

Au trecut zece ani de când au început discuțiile asupra României, stat membru al UE din 2007, realizând comerț fără frontiere cu vecinii săi europeni. Împărtășește această poziție cu Croația și Bulgaria, care au aderat la UE în 2013 și, respectiv, în 2007. Aceste două state încă nu au aderat la Schengen. De asemenea, granița Bulgariei cu Grecia și Croația cu Slovenia văd întârzieri uriașe.

Prezentându-și prioritățile la o conferință de presă luna trecută, Florin Citu, a spus că speră ca România să adere la zona comercială Schengen a Europei până în 2024. Problema, potrivit premierului Cîțu, este raportul României privind mecanismul de cooperare și verificare (MCV) privind corupția din țară, care trebuia publicat în 2020, dar a fost amânat până în 2021. Dacă este favorabil, declară Cîțuu, se așteaptă ca discuțiile despre spațiul Schengen să înceapă anul acesta.

„Comisia nu face o astfel de legătură”

Dar, deși Cîțu consideră că aderarea României la zona comercială fără frontiere a UE se bazează pe raportul MCV, Comisia Europeană a declarat pentru Euronews că problemele nu au legătură. În ceea ce privește Comisia, România este gata să adere la Schengen chiar acum.

„Comisia pledează pentru aderarea României la Schengen încă din  2011. Noi am solictat și solicităm Consiliului european să ia o decizie pozitivă cu privire la ridicarea controalelor la frontierele interne.

Unii au făcut o legătură politică cu Mecanismul de cooperare și verificare. Comisia nu face o astfel de legătură.”, a declarat un purtător de cuvânt pentru Euronews.

Influența olandeză în aderarea României la spațiul Schengen

Decizia Consiliului European depinde de votul tuturor celor 27 de state membre. Acel vot nu a fost programat încă, iar problema aderării României la spațiul Schengen nici măcar nu a fost pe agenda oficială a consiliului din 2015. Se știe, de asemenea, că primul ministru olandez, Mark Rutte, se opune în mod deschis aderării României la Schengen fără progrese notabile în lupta împotriva corupției și a statului de drept. Cîțu declara la începutul anului că a vorbit cu Rutte, dar nu și despre aderarea Româniai și despre poziția Olandei, dacă se mai opune sau nu.

„Am analizat perspectivele promițătoare pentru cooperarea dintre România și Olanda. Ne-am concentrat pe consolidarea relațiilor economice și pe stimularea dialogului politic.

Am spus că România este, fără îndoială, pe deplin pregătită să intre în spațiul Schengen „, a declarat Florin Cîțu.

Biroul lui Rutte nu a dat niciun comunicat pe această temă, după declarațiile premierului Cîțu. Un vot pentru a permite unei țări să adere la Schengen trebuie să fie unanim. Întrucât Rutte nu și-a dezvăluit părerea conversației cu Cîțu, nu este clar dacă temerile Olandei cu privire la corupția din România au fost suficient de calmate pentru a-și inversa poziția.

Și vine teoria concurenței

Dar, în timp ce olandezii au citat corupția drept motiv, mulți români au o altă teorie. Faptul că Olanda este îngrijorată de concurența din portul României de la Constanța. Aici trebuie avut în vedere dominarea comerțul maritim în Europa de către portul olandez de la Rotterdam. Constanța  ar putea scoate comerțul din porturile din nordul Europei, prin apropierea sa relativă de piețele din Orientul Mijlociu și Asia.

Președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Români a spus că aderarea la Schengen este doar una dintre numeroasele probleme cu care se confruntă România, și nu sunt abordate de guvern. Ungaria a făcut progrese în îmbunătățirea infrastructurii rutiere, a spus el, în timp ce România nu a făcut-o.

„Acesta este un defect intern, indiferent cât de mult ar dori politicienii români să dea vina pe orice alte terțe părți. Concluzia este că Ungaria are o capacitate administrativă semnificativ mai bună. Are structuri de stat mai bine coordonate.

Are, de asemenea, capacitatea de a lua decizii puternice și de a le pune în aplicare. România este destul de slabă din această perspectivă.”, declară președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Români.

Ceea ce este cu adevărat important în acest moment este ca România să ia loc la masa discuțiilor privind consolidarea liberei circulații în întreaga UE, sunt de părere analiștii politici.