Vești bune pentru România. Klaus Iohannis a făcut anunțul oficial, ce a decis Comisia Europeană

Vești bune pentru România. Klaus Iohannis a făcut anunțul oficial, ce a decis Comisia Europeană
PNRR-ul României aprobat de Comisia Europeană. Ursula von der Leyen a semnat programul la București

Pe 31 mai Comisia Europeană primea planul oficial de recuperare și rezistență – PNRR, din partea României. Acest plan stabilește reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le implementeze cu sprijinul Facilității de Recuperare și Reziliență. Acest instrument este planul UE pentru membrii săi de a ieși din pandemia COVID-19. Acesta va furniza până la 672,5 miliarde de euro pentru a sprijini investițiile și reformele. Suma totală se împarte în subvenții în valoare totală de 312,5 miliarde de euro și 360 miliarde de euro în împrumuturi. FRR va juca un rol crucial în a ajuta Europa să iasă mai puternică din criză și să asigure tranzițiile ecologice și digitale.

PNRR-ul României aprobat de Comisia Europeană. Ursula von der Leyen a semnat programul la București

După mai bine de cinci luni, în care proiectul a fost retrimis guvernului spre revizuire, astăzi Ursula von der Leyen a venit la București pentru a aproba PNRR. Suma alocată României, în valoare de 29 de miliarde de lei, va fi împărțită pe mai multe segmente pentru investiții. Programul propus de Guvern și revizuit are 13 puncte importante de investiții, iar din de cei 29 de miliarde, România va mai primi rambursarea a 3,6 miliarde de euro României ca prefinanțare, reprezentând 13% din suma totală alocată țării noastre.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a venit la București pentru a semna protocolul cu Guvernul Cîțu, iar la final a avut o întâlnire oficială și cu președintele Klaus Iohannis. La finalul întâlnirii Klaus Iohannis a ținut o conferință de presă în care a vorbit despre acest moment important de pe agenda zilei, declarând:

„Îmi face o deosebită plăcere să o avem astăzi ca oaspete pe doamna Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene. Salut anunţul făcut de doamna von der Leyen despre PNRR al României care a primit undă verde de la Comisia Europeană chiar astăzi. Aprobarea sa reprezintă un moment simbolic de-o mare importanţă pentru viitorul ţării noastre. Aceast plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar şi al unui efort colectiv instituţional fără precedent.

A fost un proces extrem de laborios care a presupus o muncă extraordinară, sub presiunea timpului. Le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui plan. Finalizarea PNRR şi aprobarea sa de către Comisie este o victorie de etapă. Am făcut astăzi un pas important către ceea ce ne propunem să realizăm în România în anii următori, dar provocările majore încep de abia acum.”, a declarat Klaus Iohannis la finalul zilei.

PNRR are 13 puncte importante de investiții. La Educație merg 3,6 miliarde de euro

Așa cum relatam și în alte articole, PNRR realizat de guvernul condus de Cîțu propune 13 puncte importante în care se vor duce banii alocați de CE prin FRR. Cei 29 de miliarde de euro sunt impărțiți strategic în aproapte toate domeniile. La realizarea acestui proiect de redresare s-a ținut cont de nu mai puțin de 11 factori importanți, fără de care CE nu ar fi luat în calcul aprobarea acestui proiect, iar cele 11 criterii sunt condiționate de următoarele elemente, după cum urmează:

– măsurile au un impact pe termen lung;
– măsurile adresează provocările identificate în recomandările specifice de țară sau un set semnificativ dintre acestea;
– pragurile și obiectivele care permit monitorizarea reformelor și investițiilor în mod clar și realist;
– planurile ating 37% din obiectivul climatic și 20% din obiectivul digitalizării;
– planurile respectă principiul „să nu faci un rău semnificativ”;
– planurile acordă un mecanism de control și audit adecvat și stabilesc cât de plauzibile sunt costurile.

Printre proiectele regăsite în PNRR sunt și cel din educație, „România Educată”, dar și cele ce au legătură directă cu sistemul de pensii, administrațiile locale și nu numai, după cum urmează:

1.Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

– 1630 km construiți de rețele de apă

– 2470 km construiți de rețele de canalizare

– conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2.Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

– plantate 45.000 de hectare de pădure

– 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3.Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

– ţinta de 55% grad de reciclare în 2025

– 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4.Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

– 434 km de autostradă construiți

– 52 stații electrice construite

– 625 hectare de perdele forestiere

– implementarea unui nou sistem de taxare “poluatorul plăteşte”

– înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

– 311 km de cale ferată modernizată

– 110 km de cale ferată electrificată

– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

– 12,7 km de rețea nouă de metrou

– 32 de trenuri noi de metrou

5.Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

– 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic

– 2000 clădiri publice reabilitate

6.Energie – 1,62 miliarde de euro

– 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

– finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7.Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

– legarea ministerelor într-o singură rețea

– 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică

– 300.000 de funcționari publici instruiți digital

– internet de mare viteză în 790 de sate

8.Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

– creştere venituri colectate cu 3% din PIB

– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

– pensii speciale limitate

– sistem nou de pensii cu indexare automată

9.Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

– 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

– 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă

– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10.Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

– 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale

– 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural

– 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)

– 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11.Turism şi cultură – 200 milioane de euro

– 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare

– 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

– 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12.Sănătate – 2,45 miliarde de euro

– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

– 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

– 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți

– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

– 10 unităţi medicale mobile

13.România Educată – 3,6 miliarde de euro

– 50 de şcoli noi

– 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

– 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

– 20.000 locuri de recreere şi lectură

– 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

– 1175 SMART LAB-uri

– 140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI