Mirosul gazelor de eșapament este neplăcut și nesănătos. Gazele sunt cunoscute pentru că afectează fericirea, inteligența și bunăstarea generală a omului. Milioane de oameni din întreaga lume sunt nevoiți să respire în fiecare zi fumuri nocive în timp ce își desfășoară activitatea, spune ONU. Fie că se îndreaptă spre muncă, merg la școală sau pur și simplu ies din casele lor pentru o clipă.
Poluarea aerului duce la moarte prematură din cauza bolilor de inimă, accident vascular cerebral și cancer, precum și infecții acute ale căilor respiratorii inferioare. Poluarea aerului din interior și din exterior a cauzat aproximativ 7 milioane de decese la nivel global în 2016. Aceste afirmații vin în urma unui raport ”ONU Environment”, recent publicat.
Emisiile reprezintă o proporție semnificativă a poluării aerului în orașe, variind enorm în funcție de locație. Poate fi cea mai mare sau o sursă minoră de poluare a aerului. Dar efectele sale sunt devastatoare. Acesta este motivul pentru care guvernele locale și naționale iau din ce în ce mai multe măsuri.
Măsurile sunt pentru îmbunătățirea calității aerului urban. Și asta se face prin dezvoltarea de sisteme de transport public mai inteligente sau trecerea la mobilitatea electrică și transportul cu emisii zero.
”Avem nevoie de trei lucruri pentru a se întâmpla. Trebuie să evităm nevoia de transport. Printr-un design mai bun al orașului, unde copiii pot merge pe jos până la școală, iar magazinele sunt aproape de zonele rezidențiale. Tebuie să trecem la moduri de transport mai eficiente. Cum ar fi transportul public și mersul pe jos și cu bicicleta. Tebuie să îmbunătățim transportul, prin vehicule mai curate „, spune Rob de Jong, expert în mobilitate electrică al UN Environment.
Prin acest program se solicită reducerea substanțială a „numărului de decese și boli cauzate de substanțele chimice periculoase și poluarea și contaminarea aerului, apei și solului”. Pentru ca schimbările să fie resimțite la o asemenea scară, va fi necesară o combinație de schimbare de comportament, convingere, perseverență și leadership.
Programul ”ONU Environment” de e-mobilitate sprijină țările, în special economiile emergente, în introducerea mobilității electrice. Ajută guvernele să dezvolte politici, să facă schimb de bune practici, să piloteze opțiuni tehnologice, să urmărească absorbția vehiculelor electrice și să calculeze emisiile și beneficiile economice. Aici, ne uităm la câteva exemple de inițiative din întreaga lume pentru ecologizarea sectorului transporturilor terestre.
Standarde stricte de emisii se vor aplica autobuzelor, autocarelor și camioanelor în Marea Britanie începând cu octombrie 2020. Ambele scheme vor duce la reduceri ale emisiilor până în 2021. Aceste măsuri îndrăznețe vor aduce o îmbunătățire majoră sănătății londonezilor prin îmbunătățirea calității aerului. Astfel se vor preveni potențial mii de decese premature și alte condiții grave. Cercetările demonstrează că aceste efecte îi afectează în mod disproporționat în prezent pe cei mai săraci londonezi, dar se așteaptă ca toate zonele din Londra să vadă reduceri ale poluării.
Chile are a doua cea mai mare flotă de autobuze electrice din lume, după China. Vorbind la Adunarea Națiunilor Unite pentru Mediu de la Nairobi, în martie, Schmidt a subliniat importanța unei strategii de mobilitate electrică, astfel încât toată lumea să poată colabora pentru a atinge obiectivul reducerii poluării aerului. Ea a subliniat avantajul economic al trecerii la vehiculele electrice și popularitatea acestora în rândul publicului.
Costa Rica, o țară de 5 milioane de oameni, folosește o combinație de energie solară, biomasă, eoliană și geotermală pentru a acoperi nevoile energetice ale țării timp de peste 300 de zile pe an. Are un plan pe termen lung de decarbonizare a economiei sale, care include mobilitatea electrică.
Comerțul cu vehicule la mâna a doua, expediate către țările în curs de dezvoltare predominant din Europa și Japonia, este un aspect important, dar în mare parte uitat al dezvoltării, care trebuie reglementat pentru a echilibra reducerea emisiilor și promovarea siguranței rutiere, alături de încurajarea creșterii economice, conform experților în transporturi.
De mai bine de 50 de ani, exportul poluării către țările în curs de dezvoltare a fost în creștere. Exportul poluării nu este limitat doar la autoturisme. Electronice, materiale plastice și elemente chimice sunt exportate în țările sărace. Cu mijloace reduse sau deloc de a le recicla și de a nu le elimina.
De fapt, Nigeria are cel mai mare procent de carcasă auto din Africa. Majoritatea mașinilor au fost importate în Nigeria după ce nu s-a reușit certificatul anual de rezistență la trafic. Una dintre cele mai mari afaceri în unele țări în curs de dezvoltare, în special în țările africane, este vânzarea de haine la mâna a doua. Acest comerț este perpetuat în mare parte de unele ONG-uri.
S-a observat rapid că unele țări dezvoltate devin conștiente de ceea ce este importat în unele țări în curs de dezvoltare. Într-un documentar, ”Poluarea cu plastic în oceanele noastre”, se arată că peste opt milioane tone de plastic intră în ocean în fiecare an, ucigând vieți marine. Acum, dovezi noi spun că intră în lanțul nostru alimentar cu efecte necunoscute asupra sănătății.
Pentru a putea elimina noxele și emisiile de gaze poluante, ONU spune că este necesară și o limitare sau excludere totală a mașinilor second hand, cu grad mare de poluare. UE a adoptat Directiva privind vehiculele scoase din uz / 2000/53 / CE încă din 2000. Aceasta stabilește un obiectiv ambițios de reducere cu 85% a vehiculelor second-hand, și nu numai. Prina aceeași directivă s-a dorit folosirea materialelor reciclabile în construcția de autovehicule.
Deși obiectivul s-a dovedit dificil de îndeplinit, producătorii de automobile au făcut pași mari în facilitarea conformității, de exemplu, prin utilizarea materialului reciclat, îmbunătățirea identificării materialelor, îmbunătățirea ușurinței de demontare, ușurinței reutilizării și ușurinței reciclării. Materialele dăunătoare mediului și ingredientele din materiale sunt eliminate în totalitate sau utilizarea lor minimizată. În prezent, acest lucru afectează între 7 și 8 milioane de mașini trimise în fiecare an la șantierul de gunoi din UE.