Veste neașteptată despre școlile din România. Câte mai există acum, comparativ cu acum 20 de ani
În ultimii ani, și poate și datorită pandemiei, sistemul educațional românesc pare a fi într-un declin incontrolabil. Datele statistice, comparative între 2010 și 2020, de exemplu, arată o rată a școlarizării copiilor din România din ce în ce mai mică. În aceeași măsură, din motive sociale, abandonul școlar în sistemul românesc de educație a crescut, cel puțin din 2019 până în prezent. Din păcate vorbim de o veste neașteptată despre școlile din România, iar datele arată câte mai există acum, comparativ cu acum 20 de ani.
Învățământul românesc este în declin. Încotro ne îndreptăm?
Învățământul românesc, deși continuă să se debaraseze de cătușele trecutului, și deși există un sistem paralel de meditații private sugerează că Ministerul Educației și Cercetării mai are încă mult de lucru în ceea ce privește restructurarea școlii, care este obligatorie pentru primele 10 clase.
Pe toată durata vieții lor școlare publice, educația este gratuită, deși elevii pot fi nevoiți să plătească pentru materiale suplimentare și uniforme. Anul școlar se desfășoară din septembrie până în iunie, mai nou, sub forma a cinci module de predare, care, conform factorilor implicați, a dat peste cap totul.
Cele mai recente date statistice comparative, între anii 2010-2020, arată un declin necontrolat în sistemul educațional românesc, iar factorii care ar trebui să stopeze acest aspect alarmant se ocupă, mai degrabă, de interesele politice și personale, decât de ceea ce se întâmplă cu elevii în școlile românești.
De exemplu, în 2010 participarea la educația preșcolară, de la vârsta de 3 ani până la vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu, era de 84.1%, comparativ cu media europeană de 91.8%. Aceleași date arătau că în 2020, pe același criteriu, participarea elevilor în România era de 78.6%, în raport cu media europeană de 92.8%.
Vorbind de abandonul școlar, și luând ca indice părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare profesională, pentru cei între 18-24 de ani, rata în România în 2020 era de 15.6%, în raport cu media europeană de doar 9%.
Deși datele nu spun nimic concret pentru marea masă, în sistemul educațional românesc asta înseamnă o rată a abandonului școlar, fie că vorbim de cei din sistemul gimnazial, fie că vorbim de cei din sistemul liceal, fără precedent. Un efect al acestor situații a fost și, culmea, va fi închiderea unităților de învățământ din România.
Veste neașteptată despre școlile din România. Se închid una după alta
Un factor neprevăzut al actualei situații a fost pandemia care a avut un impact negativ asupra bunăstării elevilor în educație și riscă să înrăutățească rezultatele și inegalitățile în materie de educație. Elevii din mediile defavorizate, inclusiv romii și cei din zonele rurale, au fost deosebit de afectați. România a prezentat o viziune de reformare a sistemului său de educație și formare profesională, stabilind obiective ambițioase pentru creșterea rezultatelor educaționale.
Factorii sociali implicați în sistemul educațional spun că vor fi necesare acțiuni rapide și eforturi susținute pentru a realiza progrese și pentru a îmbunătăți calitatea, echitatea și relevanța pentru piața muncii. Un aspect important a fost asumarea reformeipeintr-o nouă Lege a Educației prin mecanismul de redresare și de reziliență (PNRR), care în teorie, va facilita investițiile la scară largă legate de educație și formare. Dar, spun aceeași analiști, participarea scăzută la învățarea adulților reprezintă un obstacol în calea dezvoltării competențelor necesare în economie.
Toți acești cumuli de factori au dus la o situație pe care Ministerul Educației nu reușește să o explice, și anume închiderea a unui număr din ce în ce mai mare de instituții de învățământ în România. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în ultimii 30 de ani s-au construit aproximativ 400 de școli, iar din numărul total de acum 20 de ani, astăzi au mai rămas doar o treime.
În ultimii ani, de exemplu, în Maramureș numărul elevilor înscriși în școli la clasa a V-a a scăzut cu 10.000, iar asta a dus la închiderea unor unități de învățământ din anumite localități rurale, elevii fiind nevoiți să facă naveta în localitățile din apropiere unde mai sunt școli, aflate și la 10 km distanță de casă. Un alt factor alarmant care a dus, din păcate, fie la închiderea școlilor, fie la comasarea elevilor în alte școli, este și natalitatea tot mai scăzută din România, existând județe întregi unde numărul nou-născuților este extrem de mic.