ANAF va verifica, de acum înainte, veniturile românilor obținute din tranzacționarea criptomonedelor. Inspectorii din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală au inițiat controale pentru a verifica veniturile obținute în perioada 2016-2021 din tranzacționarea criptomonedelor.
Inspectorii din cadrul ANAF au identificat venituri de peste 131 milioane de euro în prima etapă a verificărilor, obținute de către 63 de cetățeni români. Până acum, inspectorii DGAF au identificat în jur de 49 de milioane de euro, sumă de bani omisă de la declarare, parțial sau integral.
Totodată, pentru a recupera obligațiile fiscale nedeclarate, au fost emise decizii de impunere pentru o sumă de 2,10 milioane de euro. Oamenii legii au identificat și venituri în valoare de 15 milioane de euro, acestea fiind obținute din tranzacționarea criptomonedelor.
În continuare, inspectorii antifraudă vor continua verificările în ceea ce privește veniturile din asemenea activități. Aici vorbim și despre minarea sau tranzacționarea criptomonedelor sau tokenurilor non-fungibile, pentru asigurarea creșterii gradului de fiscalizare și a conformării voluntare în rândul tuturor categoriilor de contribuabili.
Direcția Generală Antifraudă Fiscală recomandă cetățenilor care desfășoară sau au de gând să desfășoare pe viitor o astfel de activitate să se asigure că declară și achită toate obligațiile fiscale datorate bugetului de stat.
Lucian Heiuș, președintele ANAF, a declarat că evazioniștii ar fi găsit o altă nișă, acesta fiind comerțul electronic. Acesta a precizat că ei aduc produse, le vând, iar ceea ce se plătește ramburs este la negru.
“Comerţul în România şi-a modificat modul în care se desfăşoară. Tot mai multă lume cumpără în sistemul online. Fiecare dintre noi am cumpărat cel puţin o dată de pe net, să folosim aşa, o expresie clasică.
În analizele de risc pe care le fac colegii noştri de la Inspecţia Fiscală, am constatat că, din păcate, de multe ori un expeditor livrează foarte multe produse şi culmea, când căutăm acel expeditor, constatăm că nu există sau există dar nu declară aproape nimic.
Şi atunci ne-am dat seama că există o nişă pe care au găsit-o evazioniştii, acest comerţ electronic. Aduc produse, le vând în sistem online, ceea ce se plăteşte cu cardul sau prin bancă şi îl înregistrează, ceea ce plăteşte ramburs, este la negru”, a explicat preşedintele ANAF.
Lucian Heiuș a precizat că singura modalitate pentru identificarea acestor persoane este ca firmele de curierat să pună la dispoziţia Fiscului o bază de date cu aceste livrări care se fac cu plata ramburs.