Veste bună de la BNR. Ce se întâmplă cu banii românilor

Deficitul net de lichiditate al băncilor s-a redus de la 8,6 miliarde de lei în mai la 4,6 miliarde de lei în iunie. Astfel, BNR a redus cu o două treimi achizițiile lunare de titluri de stat din piața secundară. Dar poziția netă de lichiditae a sistemului bancar s-a îmbunătățit considerabil față de luna aprilie, atunci când deficitul mediu zilnic atingea un nivel record al ultimului deceniu de 14,6 miliarde de lei.

Veste bună de la BNR

Banca Națională a României a trecut în poziția de creditor net al sistemului bancar pe fondul pandemiei de coronavirus. În luna martie, banca centrală încă mai atrăgea depozite pe o săptămână de la bănci, dar din aprilie a trecut la furnizarea de lichiditate prin operațiuni repo bilaterale.

În luna iunie, băncile au împrumutat zilnic suma de 5 miliarde de lei de la BNR cu garanția titlurilor de stat prin operațiuni repo. De asemenea, la facilitatea Lombard au apelat băncile pentru sume de 150 de milioane de lei zilnic.

Cum arată acum Marv din Singur Acasă. ”Hoțul” s-a retras la o fermă și s-a apucat de sculptură

Ce pune Anna Lesko în salamul de biscuiți pe care-l servește la masa de Crăciun. Secretul celui mai gustos desert

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

De menționat este faptul că nivelul lichidității este influențat de cheltuielile și încasările Trezoreriei Statului. În intervalul ianuarie-mai, deficitul bugetar a ajuns la 39 de miliarde de lei, dintre care 12 miliarde de lei numai în luna mai, sumă care este echivalentă cu 3,6% din produsul intern brut. Un alt canal prin care BNR introduce bani în sistem, și anume, achizițiile lunare de tituluri de stat din piața secundară, au scăzut de la 1,89 miliarde de lei în aprilie la 1,61 miliarde de lei în mai și 533 de milioane de lei în iunie.

Ce se întâmplă cu banii românilor

Valentin Tătaru, economist la ING Bank România, este de părere că în atari condiții, estimarea ”modestă” a băncii privind achiziții de 10 miliarde de lei din partea BNR în acest an pare ridicată în prezent.

De asemenea, Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Londra, menționează că decizia BNR de a achiziționa mai puține a fost una corectă și nu a dat așteptări prea ridicate de intervenție. În plus, lichiditatea este influențată și de intervențiile valutare ale BNR, banca centrală distruge leii atunci când vinde din rezerva valutară pentru a susține cursul și creează lei atunci când cumpără valută pentru a deprecia moneda națională.

Dan Bucșa mai menționează că există ”o presiune latentă asupra leului”, venită din deficitul de cont curent ridicat, însă că nu se așteaptă să o vadă manifestată în curs, ci în ratele de dobândă. “Dobânzile trebuie să rămână mai mari pentru a atrage capital speculativ”, susține economistul UniCredit. În acest an, Guvernul s-a orientat și pe finanțarea deficitului bugetar din surse externe și a împrumutat echivalentul a 9,3 miliarde de euro din afara țării, un lucru care reduce presiunea pe disponibilitățile în lei, însă crește vulnerabilitatea la deprecierea cursului.