Uzina IMUM, fosta mândrie a României, la vânzare de peste 9 ani. Motivul pentru care nimeni nu vrea s-o cumpere

Uzina IMUM, fosta mândrie a României, la vânzare de peste 9 ani. Motivul pentru care nimeni nu vrea s-o cumpere
Uzina IMUM, fosta mândrie a României, la vânzare de peste 9 ani. Motivul pentru care nimeni nu vrea s-o cumpere

Un teren de peste 250 de mii de metri pătrați, pe care au fost construite 60 de clădiri, este scos la vânzare de mai bine de 9 ani. Cândva a fost mândria României, însă acum este doar o ruină pe care nu o vrea nimeni.

Ruina unui colos industrial, scoasă la vânzare de aproape un deceniu

Pe 17 septembrie se va organiza o nouă licitație pentru vânzarea Uzinei IMUM, Întreprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia. Potrivit lichidatorului judiciar, imobilul este compus din teren cu suprafața de 250.321 mp și 63 de construcții. Prețul este de 20 de milioane de lei plus TVA.

Încă din anul 2012, IMUM este periodic scoasă la vânzare. Cu toate acestea, nimeni nu dorește să o cumpere. Pe data de 1 mai 1950, Întreprinderea Auto-Cotroceni-București a fost transferată la Medgidia, împreună cu utilaje și întreg personalul, sub denumirea de Atelierele Centrale ale Direcției Generale a canalului Dunăre – Marea Neagră.

În luna noiembrie a anul 1951 se dau în exploatare construcțiile sociale și industriale din actuala incintă a întreprinderii. Un an mai târziu, în luna octombrie a anului 1952, trece în subordinea Ministerului Industriei Metalurgice, Direcția Construcții de Mașini, sub numele de Întreprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia.

În foarte puțin timp, Uzina IMUM a ajuns cea mai mare uzină constructoare de mașini agricole din țara noastră. Totodată, mult mai târziu, în anul 1990, devine societate pe acțiuni.

De ce nu o cumpără nimeni

În luna mai, anul 2004, APAPS a vândut pachetul majoritar de acțiuni oamenilor de afaceri Ozyasar Emin din Turcia și lui Radu Constantin. Valoarea totală a tranzacției a fost de 2,09 milioane de euro. Suma cuprindea prețul unui pachet de 69,9% din acțiuni, dar și investițiile tehnologice și de mediu asumate de cumpărători pentru următorii cinci ani.

Atunci când au cumpărat societatea, cei doi investitori și-au asumat datorii comerciale și bugetare de 1,2 milioane de euro. Restul datoriilor, până la 2,8 milioane de euro, au fost șterse. Noii acționari au vândut ulterior în anul 2004, în două tranșe, peste 1.600 de tone de utilaje, sub formă de fier vechi, precum și matrițele unității.

În anul 2010, IMUM a intrat oficial în faliment. Ultimii salariați au fost trimiși acasă, după ce Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a revocat privatizarea fabricii din 2004. Acest lucru s-a datorat faptului că cei doi noi proprietari nu au realizat planul de investiții stabilit.

Aceștia tăiaseră tot ce au putut, apoi au vândut-o la fier vechi, apoi au înstrăinat-o lui Serdar Elhuseyni și Omer Dede. Aceștia au dat statul român în judecată, în 2010, după ce A.A.A.S. a executat garanția reală mobiliară constituită asupra parchetului de acțiuni înstrăinat.

După trei ani de zile, instanța internațională a respins solicitarea celor doi oameni de afaceri, care cereau despăgubiri de 30 de milioane de euro.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI