Conform unei statistici recente, sunt peste 1,3 miliarde de euro încasați la nivel mondial, făcând din industria tutunului una extrem de profitabilă. Deși de ani buni există legislația care interzice fumatul în spațiile închise, inclusiv în România, se vorbește intens în aceste zile de un nou proiect de lege. Pe plan local, proiectul ar prevede unde nu ar mai avea voie să fumeze românii în aer liber.
Statistica conform căreia aceasta este cifra reală, este una alarmantă, dacă ne uităm la faptul că fumatul în rândul tinerilor adolescenți cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani este în creștere în 63 de țări, la nivel global.
Află despre: Ţigările care urmează să fie interzise. Autorităţile au făcut anunţul chiar astăzi, 3 septembrie 2023, în Franţa
Cifra de țigarete menționată, conform datelor, contribuie la peste 8 milioane de decese și la pagube economice de aproape 2 trilioane de dolari americani.
În cel de-al 20-lea an de la publicare, Atlasul tutunului constată că progresele mai lente în multe țări mai mari și mai sărace depășesc progresele înregistrate în multe țări cu venituri mai mari.
Pe 18 mai 2022, era publicat Atlasul tutunului, care arăta o creștere la 1,1 miliarde de fumători în lume și alte 200 de milioane de persoane care utilizează alte produse din tutun. În urma aestor adte s-a ajuns la concluzia că, deși nu se recunoaște, consumul de tutun rămâne o epidemie globală.
Află și: Dispar ţigările de pe piaţă? Anunţul care îi sperie pe fumătorii din întreaga lume
Progresul global este amenințat de creșterea ratelor de fumat în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani în multe țări și de tacticile industriei tutunului, cum ar fi orientarea către țările mai sărace cu medii de reglementare slabe și promovarea unor produse noi pe piețe neexploatate anterior.
Deși legislația în vigoare prevede interzicerea fumatului în spațiile închise, dar și amenzi pentru cei care fumează în spațiile publice, un nou proiect legislativ ar putea determina clar unde nu ar mai avea voie să fumeze românii în aer liber.
Actualul proiect de lege, inițiat de USR, prevede ca fumatul în aer liber în apropiere de instituțiile de invățământ, unități sanitare, precum și lângă stațiile de transport în comun să fie interzise, toate având o limită a distanței cuprinse între 50 și, respectiv, 15 metri.
În același proiect se mai specifică și amenzi între 100 și 500 de lei pentru cei care aruncă chiștoacele de țigări, sau alte deșeuri de tutun, în locuri publice.
Pentru fumători, este important de menționat că acest proiect a trecut tacit de Senat și merg acum către Camera Deputaților, forul decident pe acest gen de legi organice.
”Un studiu extins publicat de American Lung Association în 2019 a scos în evidenţă că expunerea la fumul de tutun este responsabilă pentru aproape 50.000 de decese printre nefumători în fiecare an numai în Statele Unite.
Acest impact sever asupra sănătăţii publice necesită acţiuni legale concrete pentru a diminua riscul asupra populaţiei”, se arată în expunerea de motive a proiectului votat de Senat și propus de USR.
Conform datelor publicate în Atlasul tutunului, statele în care s-au aplicat aceste taxe, au dus la o scădere semnificativă a consumului.
O creștere suficient de mare a taxelor va crește prețurile produselor din tutun, făcându-le mai puțin accesibile, descurajând astfel inițierea, încurajând renunțarea la fumat și reducând consumul.
Citește și: Diferențele dintre țigările normale și țigările electronice. Ce să știi despre vapat înainte să fumezi
Cea de-a doua ediție a Tabloului de bord Tobacconomics privind impozitarea țigaretelor măsoară performanța politicii fiscale în 160 de țări în patru domenii cheie – preț, modificarea accesibilității, structura și cota de impozitare. Aceste scoruri ajută factorii de decizie politică să își evalueze succesul și oferă o foaie de parcurs pentru îmbunătățire.
Conform tabelului, România are un scor total de 3,13 din 5, la nivelul anului 2020, fiind la acel moment cel mai înalt scor din toate țările din regiune.
Datele Tobacconomics arată că scorurile generale ale României au fluctuat între 2014 și 2020. În această perioadă, nu s-a reușit să se reducă accesibilitatea țigărilor, iar scorurile privind ponderea impozitului pe preț au scăzut, în timp ce scorul privind structura fiscală a fluctuat.