Ultimul procuror în viață al procesului de la Nürnberg vine cu dezvăluiri șocante. Detaliile oferite public de către Ben Ferenz au lăsat o lume întreagă cu mii de semne de întrebare.
Ben Ferenz este ultimul procuror rămas în viață din procesul uriaș de la Nürnberg. Bărbatul abia ieșise de pe băncile școlii când a fost cooptat pentru participarea la cel mai mare proces de crimă din istorie independent de lagăre.
Un număr impresionant de germani au comis cel mai mare număr de crime naziste în afara lagărelor de concentrare. Peste un milion de persoane și-au găsit sfârșitul după ce au fost împușcate cu sânge rece chiar în propriile orașe și sate.
Procurorul a povestit în cadrul unui interviu pentru CBS News cum a ajuns să facă parte din proces și care au fost ororile pe care le-a descoperit în timpul în care construia cazul împotriva ofițerilor germani.
Subliniem că procesele de la Nürnberg după Al Doilea Război Mondial au fost istorice fiind purtate în primele tribunale internaționale pentru crime de război organizate vreodată.
După procesele cu locotenenții lui HItler a fost organizată o altă serie împotriva altor lideri naziști, inclusiv 22 de ofițeri SS care s-au făcut responsabili de ucicerea a peste un milion de oameni în orașe și sate din Europa de Est.
Cei din urmă nu ar fi ajuns să dea socoteală legii dacă nu ar fi fost Ben Ferencz care la vârsta de doar 27 de ani a devenit procuror într-unu din cele mai importante procese din istoria umanității.
Ferencz a emigrat în Statele Unite ale Americii pe când avea doar 10 ani, provenind dintr-o familie de evrei dintr-un oraș mic din România, Satu Mare. Acesta a crescut într-un cartier dur din New York unde tatăl său lucra ca portar.
Procurorul a fost primul din familia sa care a mers la facultate, ulterior a primit o bursă la Harvard Law School. Chiar în primul semestru a fost nevoit să se înroleze după ce japonezii au bombardat Pearl Harbor.
Acesta a făcut parte dintr-un batalion de artilerie care a aterizat pe plaja din Normandia și a luptat în bătălia de la Bulge. La finele războiului a fost transferat într-o unitate nouă în armata a treia a generalului Petton.
Ben Ferencz a mărturisit că va fi o viață întreagă bântuit de ororile pe care le-a văzut și de poveștile auzite în tabere: „Fiul lui mi-a povestit. Tatăl lui murise chiar înainte să intrăm în tabără. Tatăl păstra în fiecare zi o bucată de pâine pentru fiul lui, o ține sub braț, noaptea, atât de strâns încât ceilalți deținuți să nu i-o fure. Poveștile oamenilor nu sunt reale. Nu sunt reale. Dar de fapt erau reale”, a povestit acesta.
„Mi-a dat o grămadă de teancuri de documente, patru. Și acestea erau rapoarte zilnice de pe frontul de est – care unitate a intrat în ce oraș, câte persoane au ucis. Era clasificat, atât de mulți evrei, atât de mulți țigani, atât de mulți alții…Erau 3.000 de ofițeri SS antrenați pentru asta și îndemnați să ucidă fără milă sau regret fiecare bărbat, femeie sau copil evreu pe care l-ar fi întâlnit. Am găsit peste un milion de persoane omorâte, mai mulți oameni decât poți cunoaște în întreaga viață. M-am urcat în avion, am zburat de la Berlin la Nürnberg și i-am spus lui Taylor: Generale, trebuie să începem un nou proces”
Ben Ferencz