Pădurea cea mai înfricoșătoare de lângă Cluj-Napoca sau Triunghiul Bermudelor din România are o poveste sinistră. Aceasta a devenit cunoscută din cauza dovezilor stranii că ceva cel puțin ciudat s-ar afla printre mulțimile înalte de copaci. Cu toate că pare o pădure simplă cu stejari, ascunde mult mai multe lucruri.
Hoia Baciu este considerată cea mai înfricoșătoare pădure din lumea. Acesta se află la doar 5 kilometri de centrul municipiului Cluj-Napoca și de atâția ani îi fascinează pe turiștii care doresc o plimbare plină de aventură. De-a lungul a celor 300 de hectare se regăsește teamă în toate colțurile încă din anul 1968, moment în care localnicii au început să ia contact cu diverse fenomene paranormale.
:format(webp):quality(80)/https://playtech.ro/stiri/wp-content/uploads/2019/09/triunghiul-bermudelor-din-romania-padurea-hoia-baciu-2-1024x683.jpg)
Triunghiul Bermudelor din România
„Locul este făcut celebru după anul 1968. Se spune că în iulie o persoană, un vizitator a observat patru figuri umanoide care se aflau la 250 – 300 de metri de liziera pădurii, dar ceea ce face cu adevărat locul special este o fotografie din august 1968 atunci când se pare că pe respectiva fotografie ar apărea un OZN, de-a lungul timpului. Legendele vechi de zeci de ani au fost transformate într-un scenariu de film care au sporit curiozitatea turiștilor”
Cristian Manolachi, istoric
:format(webp):quality(80)/https://playtech.ro/stiri/wp-content/uploads/2019/09/triunghiul-bermudelor-din-romania-padurea-hoia-baciu-1.jpg)
Pădurea Hoia Baciu, cea mai înspăimântătoare din lume
Pădurea Hoia Baciu este la loc de onoare în topul celor mai înspăimântătoare locuri din lume, alături de zonele asemănătoare ei precum: Deşertul Mojave şi Gloful Breeze din Statele Unite. Primul eveniment ciudat petrecut în Hoia Baciu a fost semnalat pe 18 august în 1968. Chiar deasupra pădurii apăruse un OZN. Următorul a fost în anul 2000, povestit de Alexandru Pătruț: „Am mers la pădure cu un cercetător. În zonă, vegetaţia era uscată. Tocmai de aceea am rămas surprinşi de faptul că din partea superioară a copacilor curgea abundent un soi de sevă. A doua zi, totul era din nou uscat”.