Sânziene sau Drăgaica. Zece lucruri pe care să nu le faci în această zi pentru că aduc mare ghinion

Tradiții și superstiții de Drăgaic sau Sânziene. Această sărbătoare este celebrată în fiecare an pe 24 iunie. La origine este o sărbătoare păgână, cum ar spune creștinii, pentru că are la bază elemente din mitologia străveche daco-romană. După creștinare, sărbătoarea a fost înlocuită cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

În calendarul ortodox, preoții trec în paranteze și denumirea populară, Sânziene sau Drăgaica) pentru că oamenii, chiar și în secolul XXI, încă mai păstrează în folclor vechea denumire a sărbătorii, dar care nu are nicio legătură cu semnificația sărbătorii creștine. Sunt două sărbători diferite, una aparține unui cult străvechi, iar cealaltă cinstește memoria Înaintemergătorului lui Iisus Hristos, cel care l-a botezat, de altfel, pe Mântuitor.

Tradiții și superstiții de Sânziene: ce să nu faci, ca să nu ai ghinion

Tradiții și superstiții de Sânziene. Zece lucruri pe care să nu le faci în această zi pentru că aduc mare ghinion

Ca să înțelegi că Sânzienele nu au nicio legătură cu sărbătoarea creștină, trebui să știi că aceste Sânziene sunt considerate niște zâne bune, deci niște ființe mitologice, elemente care nu au fost și nu vor fi niciodată acceptate sau întâlnite în Sfânta Scriptură. Însă, românii s-au priceput de minune să facă un „ghiveci” între culte și religii și împletesc superstițiile păgâne cu tradițiile creștinești.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Superstiții și obiceiuri care țin mai degrabă de mitologie decât de creștinism:

1. În ziua de Sânziene, oamenii din mediul rural, exasperant de superstițioși, obișnuiau să-și pună la brâu tulpini de cicoare, ca să fie sănătoși și să aibă spor la munca câmpului;
2. Oamenii mai credeau că era bine să folosească roua pe care o găseau în dimineața acelei zile de 24 iunie. Se credea că acea rouă are puteri miraculoase și că, dacă te stropești cu ea pe trup, te face mai suplu, iar dacă îți dai cu ea pe față, te face mai chipeș;
3. Noaptea de Sânziene este numai bună alungi spiritele rele. Oamenii făceau niște focuri și aruncau în ele poțiuni puternic mirositoare. E bine să strigi în jurul focului, ca să te audă spiritele și să fugă de tine;
4. Am zis că Sânzienele sunt zâne bune, dar dacă nu le este respectată sărbătoarea, se fac surate cu Rusaliile, deci devin zâne rele și se răzbună, mai ales pe femei (evident);
5. De Sânziene nu ai voie să speli, să faci curățenie, să coși, să mături. Cei care nu respectă această regulă, riscă să moară loviți de fulger;
6. Există o superstiție și pentru îndrăgostiți și, evident, e una plăcută, ca de vară. Li se recomandă să facă baie împreună în rău sau în mare, ca să se iubească toată viața;
7. În ajunul Sânzienelor, fetele mergeau să culeagă flori pentru această sărbătoare, care sunt împletite în cununi și care apoi trebuiau aruncate peste casă. Făceau asta când mergeau seara să se întâlnească cu băieți. Dacă acele cununi se agățau de horn (și, evident că se agățau), era semn că se apropie cununia;
8. Acest obicei există și printre femeile bătrâne. Aruncau și ele cu cununa peste casă, dar ele doreau să afle astfel dacă vor muri curând. Dacă acea cunună cădea de pe casă, însemna că se apropie moartea;
9. Tot referitor la conotația erotică a Sânzienelor, fetele mai obișnuiau să-și pună din florile culese unele sub pernă, ca să-și viseze ursitul;
10. Seara, se mai făcea un foc pe cel mai înalt deal, iar oamenii, de regulă flăcăii, se încingeau cu brâuri de pelin, se învârteau în jurul focului, apoi aruncau acele brâuri în foc, ca să se ducă și necazurile odată cu ele.