Tradiții și obiceiuri la români în Săptămâna Patimilor. Ce nu e bine să faci în Joia Mare

Tradiții și obiceiuri la români în Săptămâna Patimilor. Ce nu e bine să faci în Joia Mare
În Oltenia, în noaptea de miercuri spre joi din Săptămâna Mare, oamenii de la sate obișnuiesc să pregătească un foc mare în curte, în care ard doar lemne de alun și boj.

Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, ultima înainte de Paște. În această perioadă sunt programate slujbe speciale la biserică, numite Denii, iar credincioșii respectă mai multe tradiții și obiceiuri.

Denia pentru Lunea Mare se ține duminică seara. Este o predică ce anunță vânzarea lui Iisus de către Iuda. Preotul vorbește și despre smochinul neroditor și face o paralelă la oameni, care vor fi judecați după faptele din timpul vieții. În Lunea Mare se începe curățenia pentru Paște și se fac reparații în casă.

La predica de luni seara, numită și Denia pentru Marțea Marea, se pomenește despre pilda celor 10 fecioare (5 înțelepte și 5 neînțelepte). În Marțea Mare se aspiră și se spală rufele.

Marți seara are loc Denia pentru Miercurea Mare. Este pomenită femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi picioarele Mântuitorului și le-a uns cu mir. Miercuri se mai poate spăla și călca, dar după această zi bărbații trebuie să își ajute soțiile la treburile gospodărești.

Săptămâna Patimilor – Joia Mare

Denia pentru Joia Mare amintește despre spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și vinderea lui Iisus. Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții. Femeile merg la biserică, împart colaci de post, vin și fructe. Tradiția spune că în noaptea de miercuri spre joi mormintele se deschid și sufletele celor trecuți în neființă se întorc la casele lor. Pentru a-i întâmpina, bărbații trebuie să aprindă focuri în curți sau în cimitire. Cei care sunt mai superstițioși cred că femeile leneșe sunt blestemate de Joimărița, patroana torsului și a țesutului.

Pasca și cozonacii se fac în Joia Mare. În majoritatea regiunilor din țară se vopsesc ouăle, iar credincioșii se împărtășesc, după ce mai întâi s-au spovedit. Se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci se bate toaca. Oamenii merg la biserică pentru a asculta Denia celor 12 Evanghelii.

Se spune că fetele care vor să își viseze alesul trebuie să facă pe o sfoară, în timpul slujbei, câte un nod după fiecare Evanghelie, apoi să pună sfoara sub pernă.

Vinerea din Săptămâna Mare

Mai este numită și Vinerea Patimilor pentru că în această zi a fost răstignit Iisus. Preoții recomandă să se țină post negru, iar cei care nu pot trebuie să nu mănânce urzici și să nu pună oțet în mâncare. Treburile casnice sunt interzise cu desăvârșire. Bătrânii cred că dacă plouă în Vinerea Mare, atunci vor avea un an îmbelșugat.

Pe vremuri, oamenii alergau desculți în roua dimineții sau se scăldau în ape curgătoare. Astfel credeau că vor fi sănătoși tot anul. La biserică are loc Denia pentru Sâmbăta Mare – Prohodul Domnului.

Sâmbăta Mare

În această zi sunt gătite majoritatea mâncărurilor pentru Paște. Se fac ultimele pregătiri și se aleg cele mai frumoase haine pentru a merge duminica la biserică. Se taie mielul și se face drob, friptură și borș. Seara se pregătește un coș cu alimente care vor fi sfințite la biserică. Se merge seara la slujba de Înviere, se ia lumină și se servește prima masă de Paște.