Tradiții de Sfânta Parascheva. Ce nu este bine să faci în această zi de sărbătoare

Tradiții de Sfânta Parascheva. Sfânta Cuvioasa Parascheva este prăznuită de toți creștinii ortodocși în fiecare an, pe data de 14 octombrie. Aceasta mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Sfânta Vineri sau Sfânta patroană a Moldovei.

Tradiții de Sfânta Parascheva. Ce este interzis să faci pe 14 octombrie

Sărbătorile creștine sunt pline de tradiții și obiceiuri care sunt respectate cu strictețe de români. Sfânta Parascheva nu este o excepție, iar această zi, 14 octombrie, este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții.

De exemplu, oamenii de la țară aprind focuri în gospodării, pentru a îndepărta spiritele rele. De asemenea, ciobanii consideră că va urma o iarnă grea dacă oile dorm îngrămădite, iar dacă stau răsfirate, iarna va fi una blândă.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

5 ani fără Cristina Țopescu. Care a fost ultimul mesaj postat de jurnalistă, înainte să moară

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Se spune că, dacă nu plouă de Sfânta Parascheva, iarna va veni mai repede. În această zi se fac praznice, iar creștinii împart pomană din sufletul celor trecuți în neființă. Totodată, o altă tradiție spune că gospodarii trebuie să își cumpere cojoace și să înceapă pregătirile pentru iarnă.

De Sfânta Parascheva este interzisă munca la câmp, cusutul, spălatul rufelor, torsul sau țesutul. În tradiția populară, se spune că fetele tinere care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Pe 14 octombrie nu este bine să mănânci nuci, poame în formă de cruce sau castraveți.

În această zi nu se mănâncă nici fructe închise la culoare sau pepene roșu, deoarece ele amintesc de sacrificiul martiric.  Sfânta Parascheva apare în visele credincioșilor și împărtășește leacuri populare celor bolnavi. Cei care nu respectă avertismentele ei sunt atinși cu toiagul.

Viața Sfintei Cuvioase Parascheva

Sfânta Parascheva a trăit pe pământ în prima jumătate a secolului al XI-lea. S-a născut în Epivata, astăzi Boiados, în apropiere de Constantinopol, pe țărmul Mării Marmara. Părinții ei erau oameni credincioși și au crescut-o cu frică de Dumnezeu. Au îndemnat-o spre fapte bune, rugăciuni și milostenie.

Parascheva și-a petrecut anii copilăriei în casa părinților. Într-o zi, când avea zece ani, în timp ce se afla la biserică cu mama sa, a auzit citindu-se din Sfânta Liturghie următoarele: „Ori­ci­ne vo­ieș­te să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Mar­cu 8, 34).

Tânăra Parascheva a moștenit o mare avere de la părinți și a dăruit săracilor partea ce i se cuvenea, deoarece a avut un frate, cu care a împărțit-o. Timp de cinci ani a trăit la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea.

De aici a plecat spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în locurile binecuvântate de viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos. După ce a văzut Ierusalimul, a rămas la o mănăstire de călugărițe din Iordan.

Când avea 25 de ani, un înger i s-a arătat în vis și i-a spus că trebuie să se întoarcă la locurile părintești: „Să lași pustia și la mo­șia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

După ce a avut acest vis, Sfânta Parascheva s-a întors acasă, iar pe pământul părintesc a construit un cămin pentru orfani și săraci și a îngrijit Biserica Sfinților Apostoli.

Citește și: Sfânta Parascheva 2022. Când începe pelerinajul de la Iași